Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

AGRICULTURA ŞI MATEMATICA

Publicat: 22 octombrie 2010 - 12:00
3 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

o asociere necesară

Click pe poza pentru galerie!

“Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau şi dacă voi nu mă iubiţi, eu vă iubesc pre voi” pare să fie mesajul pe care îl transmitem Uniunii Europene. Ţara noastră este în Europa şi asta este o realitate care nu poate fi contestată. Şi, ca o consecinţă firească a acestui fapt, vom fi şi membri ai Uniunii Europene. Când va veni acest moment, cu cât vom fi mai nepregătiţi, cu atât va fi mai greu pentru cei mai mulţi dintre noi, pentru că “şampania este o băutură pe care o bea poporul, prin reprezentanţii săi”.

... şi când va veni momentul integrării, se va împlini un vis mai vechi al producătorului agricol (în special al producătorului agricol din cultura mare): preţurile de vânzare pentru produsele agricole se vor şti încă de la înfiinţarea culturilor. Numai că aceste preţuri foarte probabil vor fi mai mici decât cele pe care ni le dorim, şi se va pune foarte stringent problema optimizării alocării resurselor şi a controlului costurilor, pentru ca în preţul de vânzare să avem şi profit.


Ecuaţia matematică în agricultură

Din cauză că, de cele mai multe ori în agricultură, avem mai multe variante de acţiune, va trebui să punem aceste variante în ecuaţie matematică pentru a putea decide care este cea mai bună. Şi ca în matematică, datele problemei sunt:

A. Ce se cunoaşte (sau elemente asupra cărora se poate interveni foarte puţin ori deloc)
- dorinţa sau necesitatea de a practica agricultura
- pământul de care dispunem
- condiţiile de climă caracteristice zonei în care lucrăm
- condiţiile macroeconomice

B. Ce se cere
- necesitatea de a obţine performanţă economică care să permită reluarea ciclului de producţie

Este în sarcina fermierului să găsească soluţia la problemă. Ori aceasta va fi posibil numai prin  optimizarea alocării resurselor şi a controlului costurilor, aplicând principiul: să aplicăm cele mai bune măsuri tehnologice raportate la condiţiile concrete din momentul posibilităţii executării. Dar aceste lucruri nu sunt tocmai uşor de făcut. Ele presupun cunoştinţe solide de tehnologii de cultură şi biologii ale plantelor pe care le cultivăm.

 

Praguri şi doze economice

Din considerentul că nivelul cheltuielilor cu pesticidele şi îngrăşămintele atârnă greu în ponderea costurilor, consider necesar să amintesc câteva noţiuni importante:

1. În cazul bolilor şi dăunătorilor - pragul economic de dăunare (sau P.E.D.) este pragul la care nivelul pagubei produsă de agentul fitopatogen egalează costul tratamentului fitosanitar (produsul ­ aplicarea). Combaterea se realizează numai la depăşirea P.E.D.

2. În cazul îngrăşămintelor - doza minimă economic (sau D.m.E.) este doza la care sporul de producţie adus de aplicarea îngrăşămintelor începe să depăşească costul fertilizării;
- doza optimă economic (sau D.O.E.) este doza la care sporul de producţie/kg îngrăşământ atinge un nivel maxim;

- doza maximă economic (sau D.M.E.) este doza la care, după depăşirea D.O.E., sporul de producţie/kg îngrăşământ începe să egaleze costul fertilizării.

Pentru stabilirea P.E.D. se au în vedere FRECVENŢA (numărul de plante atacate) şi INTENSITATEA (cât din plantă este atacată) atacului bolii sau dăunătorului. Prin înmulţirea valorilor acestor doi indicatori se obţine GRADUL DE ATAC. Prin practică s-au stabilit coeficienţi de transformare a gradului de atac în grad de pagubă, pentru a evalua mai uşor nivelul pierderii posibile.

Pentru a putea fi folosit operativ, în funcţie de agentul de dăunare, în practică P.E.D. se consideră a fi atins la un anumit număr de plante atacate sau la un anumit număr de dăunători/m.p.: 10-15% intensitate pentru septorioza grâului, sau peste 2 ploşniţe/m.p.

 

Să luăm ca exemplu cultura grâului

Această cultură are anumite caracteristici care influenţează apariţia şi evoluţia agenţilor fitopatogeni: densitate mare, durată de vegetaţie activă relativ scurtă, apropiere de sol, frunzele de la bază îmbătrânesc mai repede. La o cultură atacată de făinare în frecvenţă 25% (deci una din patru plante) şi intensitate 12,4%, gradul de atac  va fi de 3,1% iar gradul de pagubă va fi de 0,31%.

La o producţie estimată de 6.000 kg/ha vom pierde 18,6 kg grâu x 5.117 lei/kg = 95.176 lei/ha. Deci nu se justifică efectuarea nici unui tratament în această situaţie.

Dacă apar şi alţi agent fitopatogeni, observaţiile se fac şi pentru aceştia şi se cumulează. Decizia se ia în funcţie de rezultatul obţinut, de costurile unui tratament fitosanitar, dar şi de prognoza evoluţiei vremii care poate să frâneze sau să accelereze dezvoltarea agenţilor fitopatogeni.

De exemplu, dacă se adaugă şi fusarioza, la aceleaşi valori ale frecvenţei şi intensităţii, pierderea ar fi de 111,6 kg grâu x 5.117 lei/kg = 596.642 lei/ha, ajungând la 691.818 lei/ha.

Din aceste considerente apreciez a fi hazardată şi nejustificată economic recomandarea unora de a se face tratamente preventive la cultura grâului, precum şi afirmaţiile că au făcut în acest an trei tratamente preventive.

În privinţa aplicării îngrăşămintelor chimice cu azot, prin experienţe multianuale s-au stabilit următoarele valori (pe soluri cu fertilitate medie şi ridicată) pentru:
• D.m.E.: 80 kg s.a./ha;
• D.O.E.: 100 - 120 kg s.a./ha;
• D.M.E.: 135 - 140 kg s.a./ha.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 4(30)/2004

Vizualizat: 1709 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
3.
matematica in agricultura
|
06. 22, 2011. Wednesday 22:20
are aplicatii mai ales in probleme de arii plane si a diverselor productii de cereale eu am predat sute de astfel de probleme pe care inca le posed
2.
matematica in agricultura
|
06. 22, 2011. Wednesday 22:20
are aplicatii mai ales in probleme de arii plane si a diverselor productii de cereale eu am predat sute de astfel de probleme pe care inca le posed
1.
matematica in agricultura
|
06. 22, 2011. Wednesday 22:20
are aplicatii mai ales in probleme de arii plane si a diverselor productii de cereale eu am predat sute de astfel de probleme pe care inca le posed
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?