Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Agricultura: lecţia MOLDAVĂ

Publicat: 21 aprilie 2019 - 14:01
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Am străbătut Republica Moldova de la nord la sud plecând din centrul ţării, capitala Chişinău. Mai precis, de la sediul Bioprotect, unul dintre cei mai cunoscuţi distribuitori de inputuri în agricultură de peste Prut, care a fost puncul de pornire în călătoria noastră!

Câteva cuvinte, ca un fel de concluzie personală, după o săptămână moldovenească. Ca popor, moldovenii de peste Prut sunt un amestec mult mai pestriţ de naţionalităţi conlocuitoare decât putem noi pricepe din realitatea noastră. Ruşi, ucraineni, găgăuzi, evrei şi români moldoveni care, practic, enclavizează teritoriul ţării. La noi, doar secuimea, practic, este ca o enclavă!
În schimb, românii de aici sunt ca o esenţă! Disperarea de a fi mai întotdeauna monedă de schimb între marile naţiuni cotropitoare le-a construit un sistem de răspuns de tip ardelenesc. Astfel că moldovenii de peste Prut au o dublă rezistenţă la rău. Iar situaţia de acum, în care acest popor este “răstignit” între Orient şi Occident, întinde la maxim acest “gumilastic” al adaptabilităţii. Dar, ceea ce am remarcat în trecerile mele pe aici (e al patrulea an în care vizitez cel puţin o dată pe an fermierii din Basarabia) e faptul că moldovenii sunt agricultori foarte buni. Altfel cum ar reuşi să supravieţuiască între agricultura de tip european, puternic subvenţionată, şi cea a fermelor fără sfârşit din Ucraina şi Rusia?!...

Mihai PrecembliClick pe poza pentru galerie!
Gândiţi-vă că fermierii de la noi se plâng în fiecare zi de limitări fireşti lor, dar, care, privite de la Chişinău, par ca o jelanie lângă catafalcul rudei bogate fără moştenitori. Fermierii din Republica Moldova sunt nevoiţi să facă faţă concurenţei fermierilor români şi bulgari, dar şi a celor din Ucraina şi Rusia, aşa că vând slab produsele lor în condiţiile în care eficienţa lor este cu mult sub cea a concurenţilor din bazinul Mării Negre. În schimb, inputurile sunt mai scumpe, pe de o parte, din pricina taxelor vamale şi a infrastructurii extrem de proaste, iar pe de alta parte, din lipsa unor politici structurale clare, cumva lăbărţate între interesele uriaşe din această regiune. Chiar şi aşa văd tendinţe de modernizare şi deschidere spre practici agricole conservative, însă limitate din lipsa finanţărilor. Iar comerţul de tip retail îngroapă producătorii de hrană mult mai adânc decât la noi. }ara e părăsită de forţa de muncă plecată atât spre Rusia, cât şi spre România şi UE. Utilajele sunt dintr-o epocă vecină cumva cu U650, dar mult mai pregnant decât vă pot relata. Mixul dintre un utilaj modern cumpărat cu sacrificii din UE şi utilajele dublu second-hand dinspre fosta URSS se canibalizează. Dublate de o economie lentă şi de o administraţie cel puţin indecentă, chiar şi vizavi de România!
Chiar şi aşa, fermierii de aici se vaită mai puţin. Pun soia fără sprijin cuplat şi la îndemâna lui Dumnezeu, în condiţiile în care vând slab, iar speranţa profitului este fantomatică. Riscurile celor care finanţează, ca şi pe la noi, piaţa inputurilor sunt mult mai mari. De aici un alt neajuns. Chiar şi calitatea lasă de dorit în piaţa inputurilor. Dar agricultura moldavă are vivacitate. Exportul de vin este peste ceea ce putem noi cu toate cramele noastre ultramoderne. Brânza şi produsele lactate sunt purtătoare de marketing, iar panificaţia şi patiseria mi se par peste ceea ce facem noi. Chiar şi sectorul HoReCa e mai flexibil. Dacă Republica Moldova ar fi în UE, agricultura de aici ar înflori iar Polonia ar avea un concurent serios în pomicultură. Cât priveşte dinamica agriculturii, sunt nevoit să recunosc că fermierii de aici sunt majoritatea deschişi la informaţie. Aşa că presa agricolă are susţinere şi prin abonamente.
Eu cred că atunci când ne este greu, ar trebui privit cumva şi spre estul apropiat. Atât de apropiat, încât, cel puţin eu, îl simt ca pe o lecţie de supravieţuire dată cu seninătate. Lecţia moldavă poate fi ca un impuls spre dezvoltarea competiţiei cu vestul şi spre părăsirea Văii Plângerii Eterne. Altfel vom fi curând cuceriţi din ambele părţi!

“Naturaminul face parte din tehnologia mea”
120 saci cu cartofi la 100 de m... cu Naturamin WSP în Republica Moldova. Mai precis, la Briceni, lângă Edinet! Fermierul moldovean foloseşte Naturamin WSP pe toate cele 1.000 ha pe care le administrează. Absolut la orice tratament pe care îl face în orice cultură! „Naturaminul face parte din tehnologia mea şi mă ajută foarte mult, mai ales în cultura cartofului!”, susţine fermierul în discuţia cu Joaquin Gonzalez, reprezentantul Daymsa pentru România şi Republica Moldova, cel care mi-a oferit ocazia aceasta de a vedea o seamă de fermieri care folosesc produsele pe care acesta le importă! Valeriu Baeşu, administratorul Danistas Plant, din nordul Republicii Moldova, foloseşte produse Daymsa în toate culturile de pe cele 1.000 ha pe care le lucrează. Majoritatea fiind situate în „satul ucrainean”. Am văzut clar diferenţele dintre grâul tratat cu Raiza Mix şi grâul vecinului, care era răsărit când Valeriu Baeşu semăna grâul său. Ei bine, în momentul vizitei noastre, trebuie să constat, grâul vecinului era mult sub cel tratat cu biostimulatorii Daymsa. Fermierul moldovean nu mai concepe tehnologiile sale fără produsele Daymsa şi, mai ales, fără Naturamin WSP, un produs care conţine 80% aminoacizi liberi! Rapiţa lui a ieşit bine după topirea zăpezii, deşi încă lacurile erau îngheţate bocnă pe acolo!

Constantin Putregai administrează 10.000 hectare în cadrul Cooperativei Glia
Constantin Putregai este pliat pe tehnologia conservativă. Plugul a rămas piesă de muzeu. Fermierul ne aşteaptă să-i vizităm terenurile la el acasă când mai dă căldura. Acolo unde lucrează cu scule adevărate, marca Horsch, achiziţionate prin MEWI. L-am vizitat în penultima zi petrecută în Republica Moldova. Discuţia a fost plăcută şi timpul acordat destul de lung, semn că fermierul este interesat să afle ce şi cum se întâmplă cu biostimulatorii!
Drumul meu a trecut şi prin deja vestita cramă moldovenească Et Cetera, acolo unde ne-am întâlnit cu un viticultor care cultivă struguri de masă, fiind exportator în România. Fermierul creşte şi 2.000 de oi cu lapte şi face o brânză adevărată. Dar despre toate aceste momente voi scrie individual! Cert este că agricultura moldovenească ar trebui să ne inspire atunci când înjurăm UE în timp ce îndesăm subvenţiile în buzunare!

 

BOLNAV DE PĂMÂNT!
În satul Găvănoasa, din raionul Kahul, un fermier cu 250 hectare de teren realizează tehnologii care pentru mulţi fermieri români ar părea dificile. Am fost în câmpurile lui Mihai Percembli, unde a realizat experienţe cu 18 soiuri de cereale păioase de la Saaten Union, tratate alternativ cu Raiza Mix. Un biostimulator pentru înrădăcinare produs de către cel mai mare producător de Leonardită din Europa, Daymsa. Adică o trecere cu semănătoarea cu un soi netratat cu Raiza şi imediat o trecere cu acelaşi soi tratat cu produsul Daymsa. Şi nu a fost nevoie decât de o discuţie scurtă pentru ca fermierul să bată plama. Am înţeles repede de ce. Omul acesta este, aşa cum recunoaşte, „bolnav de pământ”. Din nefericire, copiii săi nu iubesc agricultura. Unde este o meserie grea şi destul de puţin profitabilă în condiţiile din Republica Moldova, dar, vorba fermierului, CAPTIVANTĂ. Mihai Percembli foloseşte minimum-tillage şi ar trece fericit la no-tillage dacă ar avea utilaje. A învăţat dichisuri de fineţe care par aşa simple în gura sa şi poate de aceea va fi un subiect de suflet care va fi tratat şi separat în revista Ferma. Plantele tratate cu Raiza Mix au dezvoltat un sistem radicular puternic în cele câteva zile de când au răsărit (ceea ce le va asigura puterea de a realiza fraţi viabili şi în primăvară, ţinând cont că norma de semănat cu soiurile Saaten Union este destul de redusă), uneori şi de două ori mai puternice, vizavi de martorul netratat cu biostimulatorul Daymsa pentru înrădăcinare!

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/233 (ediţia 1-14 aprilie 2019)

 

Vizualizat: 211 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?