Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Agricultura: bilanţ trist după 20 de ani

Publicat: 10 februarie 2010 - 15:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

După 20 de ani de „avânt postrevoluţionar”, de la o agricultură centralizată dar profesionalizată, specifică anilor ’90, s-a reuşit ca România să realizeze „tristul record” de a se clasa pe primul loc din cele 27 de state membre ale UE, care importă cea mai mare cantitate de produse agroalimentare pentru hrana populaţiei.

Click pe poza pentru galerie!

Cauzele acestui record negativ, care a generat o situaţie nemaiîntâlnită în ultimii 50-70 de ani, pot fi sintetizate astfel:

• continuarea menţinerii gradului de fărâmiţare a suprafeţelor agricole, în lipsa aplicării unui sistem organizatoric eficient al fondului funciar;

• gestionarea defectuoasă, discontinuă şi la nivele foarte scăzute a subvenţiilor acordate producătorilor agricoli din fondurile alocate prin bugetul de stat sau din sursele atrase de la UE;

• lipsa unor politici agricole coerente, bazate pe o gestionare optimă a resurselor agricole din ţara noastră în concordanţă cu tendinţele actuale ale dezvoltării durabile din agricultură;

• distrugerea sistemului de producere a inputurilor pentru agricultură în favoarea netă a creşterii importurilor de aceste produse, situaţie care a condus la costuri de producţie ridicate şi la scăderii gradului de profitabilitate.

• deprofesionalizarea continuă a activităţilor din agricultură, prin reducerea drastică a resurselor financiare şi a materialelor destinate domeniilor de educaţie şi cercetare agricolă.

Nu scăpăm de subzistenţă

Concentrarea suprafeţelor agricole a celor aproape 6 milioane de proprietari de terenuri, cu scopul realizării unor ferme performante, este departe de a se finaliza în următoarele decenii, ceea ce face ca în România să predomine şi în continuare agricultura de subzistenţă.

În această direcţie, guvernanţii au introdus programul de rentă viageră, prin care micii proprietari de pământ erau deposedaţi „elegant”, în loc să fie ajutaţi prin alte mijloace să se asocieze pentru a-şi rentabiliza activităţile agricole. Aşa se explică de ce oficialii de la Bruxelles au interzis României să mai aplice, de la 1 ianuarie 2010, legea rentei viagere, considerată drept ajutor de stat.

Milioane de hectare abandonate

Dacă la intrarea în UE, România a negociat o reducere, până în 2013, a suprafeţei arabile cultivate cu cel puţin 2 milioane hectare, aceasta a fost realizată mult mai repede în ultimii trei ani, prin creşterea anuală a suprafeţei arabile „abandonate” la 2-3 milioane hectare.

Astfel, dacă în anul 1990 suprafaţa arabilă cultivată era de 9,4 milioane hectare, după 20 de ani aceasta a scăzut la 7 milioane hectare, în condiţiile în care s-a menţinut şi nivelul scăzut al producţiilor.

Producţiile scad dramatic

În domeniul efectivelor şi producţiilor animaliere, s-au înregistrat cele mai mari scăderi. Astfel, faţă de anul 1990 efectivele de bovine au scăzut cu 50%, cele de ovine şi caprine cu 40%, efectivele de porcine cu 45%.

De asemenea, producţiile de carne, la toate speciile de animele, au scăzut în ultimele două decenii, cu 50-60%. Aceleaşi scăderi drastice s-au înregistrat la lapte (cu 55%), la ouă (50%), la mierea de albine (40%).

În producţia vegetală, suprafaţa cultivată cu loturi semincere a scăzut cu 70-80%, din această cauză România devenind, dintr-o mare exportatoare de sămânţă, una din ţările europene mari importatoare. Aşa se explică de ce la unele culturi (furajere, legumicole etc.) se importă peste 80% din necesarul anual de seminţe, cu valoare agronomică mai mult sau mai puţin cunoscută.

Cercetarea suferă şi ea

La toate aceste neajunsuri se adaugă şi diminuarea drastică a activităţii de cercetare din agricultură: reducerea numărului de cercetători de la 2250 (în 1990), la 600 (în 2009) - deci cu 70 la sută mai puţin, o scădere a suprafeţelor experimentale şi de producere de sămânţă de la 150.000 ha la 28.000 ha (cu 80 la sută mai puţin) şi o lipsă totală de finanţare de la bugetul de stat a activităţilor de cercetare.
Dacă s-ar fi reuşit folosirea cu echilibru şi judecată a celor doi "consilieri” - cercetarea şi învăţământul, agricultura României nu ar mai fi fost supusă atâtor eşecuri şi dureri în ultimii 20 de ani.

Vizualizat: 459 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
parerea mea
|
02. 10, 2010. Wednesday 18:16
cea mai urgenta problema este rezolvarea legislatiei privind costul transferului de proprietate asupra terenurilor.RELU
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?