Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Aglomerare de lucrări agricole la finalul toamnei

Publicat: 09 decembrie 2014 - 09:30
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Vremea a fost potrivnică semănatului în perioada optimă, în multe zone ale țării ploile nu au permis intrarea utilajelor în câmp. Fermierii care au rămas cu sămânța în saci se întreabă dacă să continue semănatul grâului sau să renunțe și să se orienteze spre culturile de primăvară...

Click pe poza pentru galerie!

Agricultorii care nu au finalizat în luna octombrie însămânțările de toamnă ar trebui să continue semănatul și în noiembrie, să valorifice fiecare oră bună de lucru, cu tot efectul negativ al întârzierii acestei lucrări. 

 

Semănatul tardiv și pierderile de recoltă

Cercetările din țara noastră referitoare la semănatul grâului în prima decadă a lunii noiembrie, realizate la Fundulea, au arătat că recolta s-a diminuat cu 850 kg/ha față de semănatul în perioada optimă. Întârzierea semănatului până în decada a doua a lunii noiembrie a diminuat recolta cu 1271 kg/ha. Scăderi importante de recoltă cauzate de întârzierea semănatului până în luna noiembrie s-au înregistrat și în experiențele din stațiunile Lovrin, Șimnic, Oradea, Turda, Podul Iloaiei, dar și din alte unități de cercetare. Aceste diminuări de recoltă au drept cauză intrarea în iarnă a plantelor de grâu firave, slab sau chiar neînfrățite și nepregătite pentru perioada de iarnă. În aceste condiții, plantele sunt sensibile la îngheț, la fenomenul de descălțare și întârzie în vegetație. Semănăturile târzii trebuie făcute cu norme de sămânță mai mari cu circa 10%.

O altă lucrare restantă este strângerea porumbului de pe câmp. Culesul nu trebuie întârziat prea mult, deoarece cresc pierderile la recoltare și se amână lucrările de pregătire a solului pentru culturile de primăvară.

 

Lucrări de toamnă pentru reușita culturilor de primăvară

Pentru buna reușită a culturilor de primăvară, întreaga suprafață trebuie lucrată din toamnă (cu excepția solurilor nisipoase și a celor de pe pantele supuse eroziunii). În acest sens se impune eliberarea terenului de resturile culturilor recoltate, pentru a putea efectua fertilizarea cu îngrășăminte organice și chimice greu solubile, iar în zona colinară, cu soluri cu reacție acidă, să se aplice amendamentele cu calciu.

Conținutul de humus din sol scade îngrijorător de mult, pe toate tipurile de sol, din toate zonele agricole. Gunoiul de grajd este o soluție pentru a reface fertilitatea naturală, de aceea orice cantitate de gunoi de grajd este valoroasă. Reducerea efectivelor de animale a condus și la scăderea cantității de gunoi, fapt pentru care folosirea acestui îngrășământ în cultura mare trebuie făcută cu chibzuință, prioritare fiind culturi precum cartoful și sfecla de zahăr. Nu trebuie uitat că aplicând 20 t/ha de gunoi, pe două hectare, se obține un spor de recoltă mai mare decât prin aplicarea unei cantități de 40 t/ha pe un singur hectar.

Tot sub arătură este necesar să se aplice și îngrășămintele cu fosfor și cele cu potasiu, acestea fiind greu solubile, nu sunt eficiente dacă se aplică înainte de semănat.

Pe solurile acide din zonele de deal, soluri bolnave din cauza valorilor sub 5 ale pH-ului, orice efort este motivat economic, de aceea trebuie să fie amendate cu 3-5 tone/ha de carbonat de calciu, oxid de calciu etc. Folosiți cu încredere reziduurile de la combinatele de îngrășăminte chimice, care pe lângă calciu conțin și mici cantități de macroelemente, care sunt necesare plantelor. Toate acestea trebuie încorporate în sol, sub brazdă, la adâncimi variabile, în funcție de tipul de sol și de cultura pentru care se aplică.

 

Arătura stârpește buruienile și dăunătorii

Arealul agricol al țării noastre este invadat de buruieni. Multe specii se înmulțesc prin stoloni sau rizomi. Prin arătură, rădăcinile vegetației nedorite sunt aduse la suprafață și peste iarnă vor îngheța.

Pe mari suprafețe, șoarecii de câmp au produs multe daune. Prin arăturile de toamnă le sunt distruse galeriile și proviziile făcute, contribuind la distrugerea lor. De asemenea, mulți dăunători și numeroase boli încorporate sub brazdă sunt distruse. Mai menționăm că numai în terenul arat se acumulează apa necesară recoltelor din anul viitor, care sperăm să fie și mai darnic cu cei harnici. Lista argumentelor care susțin efectuarea ogoarelor de toamnă poate continua.

Lucrarea solului fără întoarcerea brazdei își are avantajele cunoscute, începând cu economia de carburanți, viteza mare de lucru etc. Dar aceasta înseamnă și folosirea în anul viitor a mai multor erbicide, deoarece gradul de îmburuienare va fi mai mare, și a mai multor insecto-fungicide, întrucât dăunătorii și bolile din sol vor avea condiții favorabile de iernare.

Alegerea este următoarea: arați sau lucrați solul fără întoarcerea brazdei. 

 

Evitați „clocirea semănăturilor”

Acolo unde după semănat nu s-au efectuat rigole de evacuare a apei de pe semănăturile situate pe terenuri pe care frecvent se produce fenomenul de stagnare temporară a apei, este necesară efectuarea lor imediată. Această lucrare este obligatorie pentru a permite accesul aerului, de care plantele au nevoie chiar și în cursul iernii, când procesele vitale continuă cu intensitate mai scăzută. Fără aer, plantele se asfixiază și pier, fenomen cunoscut sub denumirea de ,,clocirea semănăturilor”.

Odată semănate, plantațiile trebuie vizitate periodic, pentru a întreține canalele de evacuare, dar și pentru a verifica răsărirea și starea de vegetație a culturilor înființate în toamnă. Fiecare parcelă semănată și răsărită va fi examinată prin parcurgerea pe diagonală, pentru a lua măsurile care se impun înainte de intrarea în iarnă. În primul rând se verifică dacă sunt goluri, care mai pot fi corectate prin semănat în luna noiembrie. 

 

Evaluarea masei vegetale 

O examinare importantă este determinarea numărului de plante răsărite și de fire per metru pătrat cu ajutorul ramei metrice. Numărul plantelor se compară cu numărul de boabe germinabile asigurate la semănat, iar rezultatele trebuie să fie apropiate. Dacă apar diferențe mari, trebuie stabilite cauzele, care pot fi multiple: germinația semințelor nu a corespuns cu cea menționată în buletin, necorelare între lungimea coleoptilului - specifică fiecărui soi - și adâncimea de semănat, pregătirea necorespunzătoare a solului, reglarea greșită a semănătorii, prezența dăunătorilor în sol etc. Prin împărțirea numărului de fire la numărul de plante se obține gradul de înfrățire, care, în general, la soiurile intensive, cultivate în prezent, este mic. 

O altă determinare se referă la adâncimea nodului de înfrățire, de care depinde rezistența la iernare. Aceasta se face cu ajutorul unei rigle gradate. Adâncimea normală care asigură o bună rezistență la iernare este cuprinsă între 10 și 30 mm.

La rapiță, plantele au avut condiții satisfăcătoare pentru răsărire și creștere. Rezultatele controalelor deja efectuate au demonstrat că folosind semințe bine tratate, atacul dăunătorilor la răsărire a fost minor iar acum plantele sunt viguroase.

 

Verificarea atentă a cartofilor depozitați

Păstrarea cartofilor în spații închise, care nu sunt dotate cu instalații de ventilație mecanică, impune ca primă condiție o grosime a vracului de maxim 1,5 m, astfel ca între nivelul vracului și tavan să rămână un spațiu liber de 0,8-1,2 m, pentru a permite circulația aerului.

În depozitele cu instalații de ventilație mecanică, grosimea stratului poate atinge 2,5-3,0 m, asigurând un debit de aer de 70 mc/oră și per tona de cartofi.

Zilnic se urmărește temperatura și umiditatea, în diferite puncte ale depozitului, și se fac sondaje săptămânale sau imediate, acolo unde se constată unele situații anormale.

 

 

 

CALENDAR AGRICOL

• Încheierea grabnică a semănatului grâului și a recoltării porumbului;

• Eliberarea terenului, fertilizarea cu îngrășăminte organice, aplicarea amendamentelor cu calciu și efectuarea ogoarelor de toamnă;

• Evacuarea apelor stagnante de pe culturi;

• Verificarea răsăririi și a stării de vegetație a culturilor înființate în această toamnă.

 

 

ȘTIAȚI CĂ...

• masa vegetală a rădăcinilor este aproape tot atât de mare ca și masa aeriană;

• lungimea totală a rădăcinilor unei singure plante de porumb poate fi impresionantă, majoritatea rădăcinilor sunt foarte subțiri, ramificate, cu mare capacitate de absorbție a apei și a hranei existentă într-un mare volum de sol;

• hibrizii de porumb au o înrădăcinare mai adâncă și formează un număr mai mare de rădăcini decât soiurile de porumb;

• rădăcinile lucernei se dezvoltă astfel: în primul an, până la 1,50-1,80 m adâncime, în anul al doilea, până la 3,0-3,5 m, iar în anul al treilea, până la 6,0-8,0 m, dacă nu întâlnesc un strat de sol impermeabil;

• soia are o putere de străbatere a unui strat de sol tasat mai mare decât cea a porumbului;

• cartoful, având mai puține rădăcini, dezvoltate mai mult orizontal, extrage din rezerva solului cantități mai mici de elemente nutritive și cantități mai mari din îngrășăminte;

• sfecla pentru zahăr își dezvoltă rădăcinile numeroase și adânci până la peste 1,20 m;

• în luna noiembrie se continuă recoltarea la următoarele plante medicinale din flora spontană: iarbă de măturice și rădăcini de brusture, ipcărige, mătrăgună, nalbă mare, săpunariță și tătăneasă. 

Vizualizat: 595 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?