Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Acum se corectează efectele negative ale iernii

Publicat: 11 aprilie 2012 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Scăpaţi de emoţiile unei ierni atipice, în comparaţie cu anii anteriori, fermierii inventariază starea de vegetaţie a culturilor de toamnă

Click pe poza pentru galerie!

Agricultorii îşi stabilesc planul de lucrări pentru întreţinere a culturilor de toamnă, la intrarea în vegetaţie. Prima provocare de sezon căreia fermierii trebuie să-i facă faţă este seceta excesivă de primăvară.


Secetă de primăvară fără precedent

Agricultorii îşi stabilesc planul de lucrări pentru întreţinere a culturilor de toamnă, la intrarea în vegetaţie. Prima provocare de sezon căreia fermierii trebuie să-i facă faţă este seceta excesivă de primăvară.

„Eu unul nu-mi aduc aminte de vreo primăvară fără măcar o singură baltă pe câmp
Mihai Bogdan Stancu, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli, Dolj


Mihai Bogdan Stancu, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli din judeţul Dolj
, spune că, în timp ce starea de vegetaţie a grâului este acceptabilă, rapiţa va fi întoarsă pe cea mai mare parte din suprafaţă.

„Pot afirma că grâul, cel puţin o parte din acesta, şi-a mai revenit iar dacă vor fi condiţii prielnice în continuare, se va dezvolta corespunzător. Dar cu condiţia să plouă. Acum, după aprecierea mea, este un deficit de apă în sol de circa 70 de litri de apă pe metru pătrat”, ne-a declarat Mihai Bogdan Stancu.

Reprezentantul producătorilor agricoli din Dolj susţine că, în ultimii zece ani, n-a mai întâlnit o primăvară atât de secetoasă. „De când fac eu agricultură, de peste 10 ani, n-am mai văzut aşa o secetă în primăvară.

Eu unul nu-mi mai aduc aminte de vreo primăvară fără măcar o singură baltă pe câmp. Acest lucru o să se reflecte, vă spun asta încă de pe acum, în viitoarele recolte de grâu, care vor fi mai mici cu 50 la sută faţă de un an normal”, declară Mihai Bogdan Stancu.

Vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dolj apreciază că fermierii au nevoie urgentă de o lege a comasării terenurilor, dar şi de reglementări care să-i protejeze împotriva furturilor de pe câmp şi a distrugerii culturilor de către ciobani. „Pentru a investi în sisteme de irigaţii, ne trebuie prima dată o lege a comasării terenurilor.

De asemenea, avem nevoie de o lege care să ne apere de furturi şi de ciobanii care intră cu oile şi ne distrug culturile. Ulterior, aceiaşi ciobani îşi angajează avocaţi buni şi câştigă eventualele procese prin care noi credem că ni se poate face dreptate”, explică Mihai Bogdan Stancu.

 

Rapiţa - cultură experiment şi atât


„Grâul semănat pe terenul discuit arată mult mai bine decât cel însămânţat în terenul arat
Gheorghe Ibănescu, fermier din localitatea Ciurea, judeţul Iaşi

Fermierul doljean a cultivat 750 hectare cu grâu, respectiv 650 de hectare cu rapiţă. „Cu toate că rapiţa arată foarte rău şi nu cred că va mai putea fi ceva de ea. Am decis să păstrez 100 hectare cu titlu de experiment. Vreau să văd cum va evolua în continuare şi ce se alege efectiv de această cultură. Pe celelalte 550 de hectare cu rapiţă o să pun porumb şi floarea soarelui”, spune Mihai Bogdan Stancu.

Gheorghe Ibănescu, fermier din localitatea Ciurea, judeţul Iaşi, spune şi el, din capul locului, că în acest an agricol rapiţa a fost compromisă în totalitate. „Rapiţa va trebui s-o întorc integral, de pe cele 300 de hectare, deoarece nu se poate face nimic cu ea. Pe suprafaţa aceasta o să semănăm porumb şi floarea-soarelui”, susţine Gheorghe Ibănescu.


Fertilizare fără rezultate, din cauza secetei

Cum se prezintă cultura de grâu? „Grâul este în diferite stadii de evoluţie în funcţie de data însămânţării şi de terenul pe care a fost semănat. Avem grâu înfrăţit, grâu mai mare şi mai mic”, afirmă Gheorghe Ibănescu.

În privinţa lucrărilor agricole, Gheorghe Ibănescu spune că, în perioada imediat următoare, n-o să mai întreprindă nimic până nu va vedea cum evoluează vremea. „La grâu, am aplicat azotat de amoniu, dar constat că rezultatul este zero. Nu a ajutat deloc din cauza lipsei umidităţii”, explică Gheorghe Ibănescu, care deţine 493 hectare cultivate cu grâu.

 

Priorităţi în cultura mare

Ion Voinea, Product Manager, KWS Seminţe, apreciază că toamna foarte secetoasă şi iarna cu temperaturi foarte scăzute au făcut ca o mare parte din suprafeţele fermelor să rămână necultivate şi sunt semănate în primăvara aceasta. Ceea ce înseamnă că acum fermierii sunt mult mai aglomeraţi cu pregătirea pentru semănat a culturilor de porumb şi de floarea soarelui.

Însă acest fapt nu trebuie să îi facă pe agricultori să-şi neglijeze culturile de toamnă rămase pe câmp. „După inventarierea şi evaluarea stării culturilor semănate în toamnă, în fiecare solă în parte, după fertilizarea diferenţiată în funcţie de starea de vegetaţie şi de istoricul fiecărei sole, în această perioadă, fermierii care deţin culturi de cereale sau/şi de rapiţă de toamnă trebuie să se gândească la măsuri care să compenseze într-o cât mai mare măsură efectele nefavorabile ale iernii”, explică Ion Voinea.

KWS
RECOMANDĂRI

Cum erbicidăm?

Fertilizarea fazială din prima parte a lunii martie trebuie urmată de tratarea culturii de rapiţă de toamnă cu fungicide care să protejeze cultura deja debilizată de instalarea patogenilor. În această primavară, la reluarea vegetaţiei, din cauza alternanţei temperaturilor relativ ridicate (în jurul a 8-10 grade Celsius) din timpul zilei cu temperaturile foarte scăzute din timpul nopţii (-8...-10 grade Celsius), pe rădăcinile plantelor de rapiţă au apărut fisuri longitudinale, unde patogenii pot găsi condiţii bune de dezvoltare.

Se impune aplicarea preventivă a unui tratament fungic în culturi, iar acolo unde acest tratament nu s-a facut odată cu cel împotriva Gărgăriţei pătate (Ceutorhynchus quadridens), trebuie aplicat cu mare urgenţă.

La cerealele de toamnă se monitorizează faza de vegetaţie şi răsărirea buruienilor pentru a alege erbicidul potrivit. Chiar şi acolo unde fermierii aveau o strategie de erbicidare ceva mai târzie, cu posibilitatea de aplicare relativ târzie (după apariţia celui de al doilea internod), din cauza densităţii reduse a culturilor, dar şi a temperaturilor foarte ridicate din această perioadă, este posibil să fie nevoie de o erbicidare mai devreme.

Erbicidul trebuie ales în funcţie de spectrul de combatere, de fazele de vegetaţie ale culturii şi ale buruienilor, de experienţa şi de interesul fermierului.
Odată cu erbicidarea, trebuie aplicate şi fungicidele care să protejeze aparatul foliar şi, în funcţie de situaţia concretă din fiecare solă, se aplică fertilizanţii foliari.
       

Vizualizat: 989 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?