Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Acţiunea celor trei P: Producţii, Preţuri, Profit II

Publicat: 27 octombrie 2019 - 07:44
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Campania de strângere a ultimelor roade ale toamnei se derulează cu intensitate maximă. În cele mai multe ferme, în ultima decadă a lunii septembrie, la floarea-soarelui aproape că era gata recoltarea. Marea bătaie este acum la porumb.
Pentru unii cultivatori, recoltele nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor. În numeroase exploataţii din sudul ţării şi din Dobrogea seceta pedologică şi arşiţa atmosferică au limitat producţiile. Prevăzători, fermierii şi-au făcut socotelile. Firesc, ei vor să vândă cât mai bine, însă preţurile de pe piaţă sunt departe de ceea ce şi-ar fi dorit.

Mihai Moraru, fermier din comuna buzoiană Zărneşti, lucrează 650 de hectare de teren. Nu este prea încântat de producţiile obţinute. „La grâu, recolta a variat foarte mult în funcţie de soi, de la 3 la 5,2 tone/ha, fiind mai slabă faţă de anul trecut, când am produs o medie de 8 t/ha. La orz am ieşit mai bine, undeva spre 6-7 t/ha. În zona unde sunt amplasate prăşitoarele (Râmnicu Sărat), am avut două ploi în iunie, care ne-au salvat cât de cât porumbul. Dar nu şi floarea; a fost târziu pentru ea. La floare, hibrizii semănaţi mai devreme au prins canicula, astfel încât am recoltat în medie sub 2 t/ha. Pe solele unde am semănat mai târziu, media a fost de 2,5 t/ha”, ne-a declarat fermierul.

Foto-1o119_b

Cel mai prost grâu din ultimii cinci ani
Anul acesta, porumbul lui Mihai Moraru va da o producţie de circa 7-8 tone/ha, mai puţin cu aproape 4 tone faţă de cât a obţinut în urmă cu un sezon. „Preţurile sunt proaste! Nu înţeleg cum anumite culturi care nu au avut suprafaţă şi nici producţii au parte de preţuri slabe. În cazul rapiţei, spre exemplu, au fost perioade când nu s-a cumpărat, procesatorii motivând conţinutul scăzut de ulei. La grâu, preţul a fost derizoriu; aici poate că avem una dintre cele mai slabe producţii în ultimii cinci ani pe sudul României. Orzul a fost singura cultură care a dat o producţie bună”, a precizat fermierul.

Piaţa distorsionată: recolte slabe, preţuri derizorii!
Acesta a analizat evoluţia preţului la porumb, afirmând că s-a întâmplat o ciudăţenie! „Faptul că în SUA nu s-a semănat jumătate din suprafaţa de porumb, la nivel mondial preţul a urmat un trend ascendent. În România, a crescut până la un moment dat, apoi a început să scadă; nu am cum să înţeleg acest lucru!”, şi-a exprimat nedumerirea fermierul.
Din informaţiile vehiculate, s-ar putea ca preţul porumbului să coboare sub nivelul de 500 lei tona.
Mihai Moraru a susţinut că grâul este cotat undeva la 680 lei/tonă, dus în Portul Constanţa, din care se scade transportul (circa 100 lei) şi, în final, ar ajunge la 570-590 lei tona. Anul trecut grâul de panificaţie valora 160 euro/tonă, adus în Constanţa, cu 13 euro mai bun decât acum, în condiţiile în care producţia este la jumătate decât anul trecut, iar preţul imputurilor a crescut în medie cu 8%.
Porumbul era undeva la 132 euro/tonă pe Constanţa (520 lei/t), în timp ce anul trecut a fost ceva mai mare.
„Însă ceea ce se întâmplă în piaţă este o mare bătaie de joc. Dacă grâu-i bun de panificaţie, se schimbă condiţiile de calitate, se ridică target-ul ca să fie preluat de achizitori ca furaj la un preţ mai mic”, ne-a declarat Mihai Moraru.

Foto-2o119_b
Fermierii suspectează că există un interes major din partea samsarilor să plătească mai puţin pentru kilogramul de grâu preluat. La treierat, în judeţele din sud-vestul ţării, a fost lansat zvonul că grâul ar fi infestat cu fusarium. Fals! Fermierii spun că a fost o grosolană manipulare a angrosiştilor pentru a distorsiona piaţa. Dacă fermierii s-au mulţumit cu 0,52-0,54 lei/kg, samsarii au evitat să amintească de fusarioză şi de calitatea grâului...

Preţul la porumb e neschimbat de un deceniu
Mulţi fermieri se plâng că preţurile cerealelor au coborât, iar cei care dispun de suficiente spaţii de depozitare sunt obligaţi să stocheze recolta. Aceştia au silozurile pline, supravieţuind din liniile de credit bancar sau din subvenţiile date în avans de APIA. „Eu am avut în cultură 270 ha cu porumb şi am obţinut o medie de aproape 9 t/ha. Am vândut cu 520 lei tona. Dar constatăm cu uimire că preţurile sunt neschimbate ca în urmă cu aproape un deceniu!”, spune Cornel Stroescu, fermier din judeţul Mehedinţi.

Foto-3o119_b

Blocaj în piaţă
Cultivatorul susţine că a depozitat o parte din producţia obţinută, dar a şi vândut, că trebuia să plătească inputurile! „Mai avem recoltă pe stoc, dar în piaţă sunt blocate livrările de produse agricole. Ce s-a întâmplat? Unii spun că din cauza nivelului scăzut al Dunării nu circulă barjele în regim normal. Ceea ce eu nu cred, blocajul s-a format altundeva. Eu, care dispun de capacităţi de înmagazinare de 8.000 de tone şi am mai avut unde să stochez producţia, am fost un norocos. Dar sunt şi fermieri care nu au avut depozitare şi au stat zile întregi cu floarea pe câmp! Nu mai vorbesc de porumb, care trebuia să fie recoltat de la începutul lunii septembrie!”, a explicat liderul APA Mehedinţi.

Nu sunt suficiente capacităţi de depozitare
Potrivit lui Cornel Stroescu, în judeţele limitrofe, au stat camioanele pline ochi şi câte două-trei zile până la descărcat, pentru că nu există suficiente spaţii de depozitare. „Eu am tras un semnal de alarmă când am afirmat public că noi nu avem depozitare autorizată nici pentru jumătate din producţia obţinută de fermierii români. Am cumpărat anul acesta două baze vechi de cereale, în Mehedinţi, dar ca să le aduc la standardele europene, îmi trebuie nişte bani. La câte bănci am fost, nici una nu m-a creditat”, a precizat producătorul agricol.
Cornel Stroescu era bucuros că a început să livreze floarea-soarelui din siloz. De pe cele 300 ha cultivate a adunat în medie 3.200 kg. Avusese semnat un contract încă din august, cu preţul de 1.250 lei tona. În spaţiul liber va depozita porumbul. „Temerea mea este că după ce se va recolta porumbul în Câmpia de Vest, preţul ar putea atinge cele mai scăzute cote, poate chiar şi sub 50 de bani pe kilogram. La cheltuielile de producţie crescute cu 10-15% din pricina costurilor inputurilor, a preţurilor la energie, a creşterii salariilor, şi 0,50 lei/kg este un preţ destul de scăzut”, a afirmat Cornel Stroescu.

Cornel Stroescu_b
Cornel Stroescu: „La începutul recoltării au fost mici fluctuaţii, acum ni se oferă acelaşi preţ la porumb ca în 2010! Pe atunci, cred că euro era la trei lei şi ceva, iar acum cursul de schimb e peste 4,7 lei/euro. Nu ştiu de ce inputurile nu au preţurile din 2010? Acestea aproape că s-au dublat! Şi atunci cum să mai supravieţuiască fermierii români?”


PREŢUL LA FLOARE S-A „PRĂBUŞIT” DRAMATIC
Potrivit lui Mihai Moraru, la floarea-soarelui preţurile sunt în scădere, iar recolta a fost sub aşteptări. În prima decadă a lunii septembrie a scăzut zilnic cu unul sau doi dolari pe tonă. „A fost o săptămână când s-a dus în jos cu 10 dolari/tonă, ceea ce este enorm. Pe floare, preţul este undeva la 1.150-1.200 lei tona; la un calcul simplu, la o medie de 2 tone nici nu se scot cheltuielile. Semnificativ este că anul trecut, tona de floare era cotată la 325 dolari, iar acum face 285 dolari! E o diferenţă de 40 dolari; o scădere dramatică!”, a explicat cultivatorul buzoian.


UNGURII OFERĂ PREŢURI BUNE LA FLOARE ŞI PORUMB
„Dacă pentru grâu a fost un an catastrofal, pentru rapiţă nu extraordinar, iată că la culturile de primăvară avem un sezon agricol destul de bun”, ne-a declarat Alexandru Lestyan, directorul executiv al Cooperativei Agricole „Fermierul Nădlăcan”, din judeţul Arad.
Cei 19 membri cooperatori, ce lucrează 1.700 ha, au cultivat 300 ha cu floarea high oleică, produsă de Syngenta. „Noi am realizat o medie de 4 t/ha şi vindem toată producţia obţinută în Ungaria cu preţuri între 1,60 şi 1,65 lei kilogramul. Acum a scăzut preţul la 1,5 lei/kg”, a precizat directorul cooperativei.
Referitor la porumb, Alexandru Lestyan a susţinut că recolta este bună, evaluată la o medie de 10 tone/ha pe suprafaţa de 600 ha; iar la începutul lunii octombrie vor intra combinele în lanurile coapte.
Cooperativa a făcut licitaţie şi a prins un contract cu un partener ungur la 60 bani/kg; preţ bun, pentru că în ultima perioadă a început să scadă.

 

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 17/244 (ediţia 1-14 octombrie 2019)

Vizualizat: 245 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga A inceput INDAGRA! Semănat în sistem No-till
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?