Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Acţiunea celor trei P: Producţii, Preţuri, Profit

Publicat: 13 septembrie 2019 - 09:37
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Iată-ne ajunşi în prima lună a toamnei. Pentru producătorii agricoli este o perioadă de bilanţ. Care au fost producţiile semănăturilor de toamnă? Au fost ele valorificate la un preţ care să justifice eforturile, riscurile? Profitul obţinut este unul mulţumitor? Iată câteva întrebări la care am încercat să răspundem în rândurile următoare.

Fermierii brăileni, membri ai Cooperativei Agricole Braicoop, au considerat că este mai bine să vândă recolta la vremea secerişului şi să nu facă stocuri în aşteptarea unei cereri mai bune. „Am obţinut o producţie medie de grâu de 5.500 kg/ha, pe care am contractat-o la 70 de bani kilogramul. Este un preţ satisfăcător pentru noi, dar şi pentru condiţiile anului agricol. Rapiţă am avut foarte puţină şi a fost foarte proastă. Am realizat 2.200 kg/ha, un randament care nu ne mulţumeşte”, ne-a declarat Gabriel Stanciu, fermier din Viziru, preşedintele cooperatorilor brăileni.
Braicoop este formată din 55 de membri cooperatori, care cultivă cereale şi plante tehnice pe circa 15.000 de hectare, în judeţul Brăila. În anul 2018, cifra de afaceri s-a ridicat la 48.130.637 lei, fiind mai mare cu circa un million de lei decât în anul precedent, iar profitul net a valorat 41.828 de lei. Cooperativa agricolă brăileană are unsprezece angajaţi.

Jurnal de campanie_b

Preţuri neschimbate de la recoltare
Potrivit fermierului Adrian Mocanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) Prahova şi lider marcant în conducerea LAPAR, anul acesta pe piaţa de agribusiness sunt practicate „preţuri foarte proaste. Grâul, spre exemplu, este 65 de bani kilogramul, preţ neschimbat de la recoltare”.
Fermierul lucrează 1.250 ha şi a obţinut o medie de 6.000 kg/ha pe cele 360 hectare cultivate cu grâu. „O parte din recolta de grâu am vândut-o la recoltare şi ce a rămas am depozitat în magazii. Dacă prind un preţ de 70 de bani/kg, dau toată cantitatea înmagazinată”, a precizat fermierul prahovean.
Adrian Mocanu îşi pusese mari speranţe în cultura de rapiţă, însă nu a avut parte de ea. Din 260 ha înfiinţate, au ajuns la recoltare doar 25 ha. Nici producţia obţinută nu a fost grozavă: 2.700 kg/ha.

Producţii săltăreţe pe soluri grele
„Am în câmp 900 hectare de culturi prăşitoare. Floarea-soarelui este slăbuţă. Am avut în primăvară atac de mană, am tratat-o, dar unde a atins-o boala se cunoaşte. Au fost unii hibrizi mai sensibili la atacul de mană. În rest, recolta este promiţătoare. Mă aştept la 3.500 kg/ha de floare. Estimez şi la porumb o producţie normală; sper să mă închid undeva la 9 tone/ha. În zona noastră, producţiile medii ale ultimilor ani sunt în jur de 6.000 kg/ha la grâu, de 3.000 kg/ha la rapiţă şi la floarea-soarelui şi de 9.000 kg/ha la porumb”, a susţinut fermierul.

Contracte futures la floare şi porumb
„Am semnat contracte de livrare a producţiei înainte. Spre exemplu, pentru porumb am convenit un preţ de 0,60 lei kilogramul; şi cum facem vreo 9 tone/ha, consider că e satisfăcător, iar profitul acceptabil. La floare merge foarte prost: 1,2 lei/kg este extrem de puţin. Dar nu am avut ce face. Am contractat întreaga cantitate pe care o voi recolta. Nu am unde s-o păstrez”, a explicat liderul APA Prahova.

A înmagazinat grâul
Fermierul Ştefan Ginerică din satul Colibaşi, comuna Râmnicelu, judeţul Buzău, a avut 150 ha cultivate cu grâu. “În condiţiile unui an deosebit de capricios, am reuşit să produc 4.700 kg de grâu la hectar. Am vândut puţin, la roata combinei, cam 20% din recoltă, la preţul de 0,65 lei/kg. Cea mai mare parte din recoltă se află la loc sigur în magazii. O voi mişca atunci când îmi va conveni preţul, acum nu este cel real”, ne-a declarat fermierul buzoian.
Pe o solă în suprafaţă de 14 hectare a bătut grindina şi i-a calamitat în totalitate cultura. Încheiase asigurare cu o societate de profil şi semnase actele pentru despăgubire, deci va primi banii.

Mazărea a oferit satisfacţie
A avut şi mazăre în cultură pe câteva zeci de hectare. “S-a treierat mai greu din pricina vremii secetoase, dar, în final, am avut o producţie bună, media a fost undeva la peste 3 tone la hectar. Mare parte am comercializat-o la preţul de 70 de bani kilogramul. O parte am păstrat-o pentru sămânţă, ca să o încorporez în sol în sezonul viitor”, a precizat Ştefan Ginerică.

Rapiţă semănată-n praf!
Fermierul nu a avut parte de rapiţă anul acesta, dar nu renunţă la cultură. “Mi-am propus să înfiinţez 200 hectare; am terminat zilele trecute. Am semănat în praf, este un risc pe care mi l-am asumat. Pentru mai multă siguranţă, am utilizat hibrizi de la mai mulţi producători de sămânţă consacraţi pe piaţa de profil: Monsanto, Euralis, KWS, Pioneer. Nădăjduiesc ca măcar jumătate din suprafaţă să o trec peste iarnă”, a susţinut Ştefan Ginerică.
În primăvară a semănat 120 ha cu floarea-soarelui şi tot atâtea cu porumb. De luna trecută a intrat cu combina în lanurile de răsărită. Campania are ritm, e bine organizată, producţia este bună: 3.500 kg/ha. “Am făcut contract futures pe întreaga cantitate de floare la preţul de 1,3 lei kilogramul. Cred că am făcut bine, pentru că preţul a coborât la 1,2 lei/kg. La porumb am semnat contract de valorificare pentru 30% din cantitate, la preţul de 63 de bani/kg”, spune mulţumit agricultorul.

Grâul aşteaptă să crească preţul
Inginerul agronom Toader Prodan, din Fălciu, judeţul Vaslui, a avut 200 hectare de grâu şi 12 ha de orz. Rapiţă a semănat pe 170 ha, dar a ajuns la recoltare cu 150 ha, pentru că 20 au fost calamitate. “Din peste o mie de tone de grâu, am vândt doar două sute. De ce? Păi nu-i preţ! Am dat cu 70 de bani kilogramul. Acum păstrez grâul în magazie cât mai pot, dar va trebui să-i dau drumul, că vin prăşitoarele. Sper să-l vând la 75-80 de bani/kg! Însă, văd că la bursă, cotaţiile sunt coborâte cu vreo 6 euro pe tonă”, ne-a declarat fermierul vasluian.
La orz, Toader Prodan a încheiat contract cu Soufflet Agriculture pe un preţ bunişor: 60 de bani/kg; noroc că a făcut recoltă, vreo 6.500 kg/ha. “O parte din rapiţă (circa 200 tone) am vândut tot la Soufflet Agriculture cu 1,75 lei/kg. Am dat-o bine. Ceea ce mi-a rămas, vreo 300 tone, am vândut cu 1,65 lei/kg”, a explicat cultivatorul din Fălciu.

“Am porumbul excepţional”
Fermierul este din cale afară de bucuros pentru culturile de primăvară. “Am floare de sămânţă pe 60 ha pentru compania Caussade Semences; cultura este curată şi sănătoasă pentru că am făcut patru tratamente fitosanitare. Mă aştept să recoltez între 1.500 şi 1.700 kg sămânţă la hectar. Iar porumbul este excepţional. De 35 de ani, de când am absolvit facultatea, nu am avut porumb ca anul acesta. Am cultivat 80 ha cu hibrizi de la Pioneer şi Monsanto şi nu cred că voi obţine mai puţin de 12 tone la hectar”, ne-a declarat optimist Toader Prodan.

Stefan Ginerica_b
Ştefan Ginerică: “În 2011, eram la început şi nu ştiam cum se derulează afacerile. Tot aşa, am încheiat pe culturile prăşitoare contracte futures. Ei bine, din în ziua semnării, o lună şi jumătate nu a căzut nici un strop de ploaie. Trebuia să livrez 150 tone de floarea-soarelui şi 300 tone de porumb. Am dat doar... 75 tone de floare şi 60 tone de porumb. A fost cumplit. Acum suflu şi-n iaurt, cum se zice!”


LA MINISTER, O PRODUCŢIE... ÎNCUIATĂ!
“Nu dau nici un fel de producţie anul ăsta, până nu se încheie recoltatul, până nu se răsuceşte cheia în broască sau în lacăt, aşa cum îmi place mie să spun, în aşa fel încât să nu deformez piaţa. Dar, ca o apreciere, este al treilea an agricol bun”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-un interviu pentru DC News, la jumătatea lunii trecute.


„TREBUIE SĂ MĂRESC CAPACITATEA DE DEPOZITARE!”
Adrian Mocanu consideră depozitarea producţiei ca fiind una dintre cele mai spinoase probleme ale producătorilor agricoli. „În mod normal, orice fermier trebuie să păstreze producţia realizată. Eventual, să vândă o treime la recoltă, nu mai mult, şi să aştepte o conjunctură de piaţă mai favorabilă. La mine în fermă trebuie să măresc capacitatea de stocare. Anul trecut, din fonduri proprii am construit o nouă magazie pentru cereale în suprafaţă de 500 mp. Pot stoca aproximativ 3.000 de tone, dar mi-ar mai trebui depozite pentru încă 5.000 de tone”, a precizat fermierul.
Acesta se gândeşte să depună un proiect de investiţii finanţat din fonduri europene. „După părerea mea, AFIR ar trebui să lanseze o măsură specială pentru construcţia de capacităţi de depozitare (cu componentele de condiţionare, selectare, uscare). Prin PNDR 2014 - 2020 există submăsura 4.2 - Sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole, dar este axată mai mult pe procesare şi marketing”, a explicat liderul producătorilor agricoli prahoveni.


Articol publicat în revista Ferma nr. 15/242 (ediţia 1-14 septembrie 2019)

Vizualizat: 302 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?