Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Abordarea franceză a Bărăganului ialomițean

Publicat: 13 mai 2016 - 13:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

„Trebuie să avem mare grijă, pentru că agricultura e un business!” Cam așa ar suna, pe scurt, abordarea franceză a Bărăganului în accepțiunea lui Arnaud Perrein.  Președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR) lucrează, cu succes, peste 3.700 hectare în Mihail Kogălniceanu, județul Ialomița. Deși nu are cel mai bun pământ, reușește să performeze prin alegerile tehnologice pe care le face. Pragmatismul și viziunea lui pot fi oricând exemple.

Click pe poza pentru galerie!

Optica abordării tehnologice se schimbă cam la fiecare cinci ani. După acest „cincinal” agronomic fermierul poate gândi schimbări de acțiune prin prisma rezultatelor multianuale. În agricultură nu se poate trage linie după doar un an de încercat ceva nou. Chiar dacă agricultura este un sector dinamic. Nu ca IT-ul, dar totuși dinamic. Schimbările se fac destul de rapid, dar în urma unor atente observații. Mai ales în ceea ce privește genetica. Dar și a substanțelor folosite pentru tratamentele fitosanitare și combaterea dăunătorilor. Ca și apariția de utilaje inovatoare. Aici e un pic mai dificil de schimbat abordarea, dar atunci când ai la îndemână o soluție tehnică care poate aduce o creștere a profitului, se intervine și la dotarea tehnică. 

Arnaud Perrein are două mari categorii de sol. Cel din luncă, care îi oferă condiții extreme de utilizare (exces de apă în sezonul rece și secetă în sezonul cald) de-a lungul anului, și cel de pe terasă, un sol foarte ușor de lucrat. „Chiar prea ușor”, recunoaște fermierul. De aceea pe acest sol folosește în general strip-till. Doar acolo unde irigă este obligatorie arătura. Dincolo, în luncă, scarificarea e lucrarea de bază în fiecare an. Aici are o rotație destul de limitată. Păioase, în special grâu, porumb și floarea-soarelui. Pe terasă rotația are mai multe variante. De doi ani de zile, fermierul ialomițean a început să semene și soia convențională. Mai ales că are posibilitatea de a iriga acum, dar recunoaște că sprijinul cuplat, de 320 euro/ha, a fost hotărâtor în alegerea speciei de cultură. Aproape a dublat suprafața cu soia față de anul trecut, când a însămânțat 180 ha. „A fost o cultură care mi-a adus un profit excelent”, recunoaște cu un zâmbet larg francezul.

 

Chiar și micile alegeri pot aduce profit

Dar înainte de orice măsură este nevoie de probe, de simulări, de experiențe. Mai ales în agricultură unde, de multe ori, condițiile pedologice se pot schimba de la o solă la alta. Chiar și în aceeași parcelă. Arnaud Perrein folosește fertilizarea cu azot localizat. „Adevărul e că în luncă azotul se spală iar pe terasă se levighează. Ni s-a întâmplat să fertilizăm, din greșeală, de trei ori aceeași parcelă în luncă. Când am luat probe, rezultatele au ieșit de parcă nu ar fi fost fertilizat deloc”, susține fermierul din Mihail Kogălniceanu. De atunci a hotărât să folosească un starter NPK 12-52-0 odată cu însămânțarea, aplicat la 5 cm pe rând. Apoi intrevine, la prășitoare, cu un cultivator dotat cu instalație pentru injectat azotul. La păiose se folosește azotul lichid dat cu mașinile de stropit. Mai fertilizează și cu sulfat de amoniu granulat împrăștiat uniform. Cu supraveghere GPS. La porumb se utilizeză și uree înainte de arătură, pentru a fi încorporată, iar la opt frunze se intervine cu un utilaj cu discuri care taie pământul și injectează azot în sol. Operațiunea este premergătoare acțiunii cultivatoarelor. 

În luncă, înainte de intrarea în iarnă, seamănă păioase pentru a controla excesul de apă. Primăvara intrevine cu glifosat înaintea scarificării cu un utilaj gen Jocker de la Horsch, dar fabricat de Vaderstad. Apoi însămânțează floarea-soarelui sau porumb. Fiecare verigă tehnologică este verificată de-a lungul anilor. Dacă apare ceva nou, nu va pregeta să încerce iar dacă acea nouă soluție este mai bună, o va folosi. 

Pe terasă, toamna cultivă muștar pentru programul de înverzire. Muștarul nu prea rezistă la ger, iar primăvara e mai ușor de lucrat terenul. La porumb, în terasă, ară întotdeauna, altfel nu poate obține 15 tone/ha. Dar la floare și rapiță folosește strip-till. Rotația culturilor cât mai diversificată aduce producții bune. „Mai ales la porumbul după soia s-a văzut un spor foarte bun”, ne spune fermierul.

 

Soia i-a produs o surpriză plăcută, iar anul acesta va însămânța 300 ha

Arnaud Perrein a obținut la cultura de soia o producție medie de 4,5 t/ha. Irigat, cu un soi de la Pioneer. Prețul de vânzare nu a fost prea rău, iar procentul de proteină s-a situat peste limita minimă. 

La porumb a folosit nu mai puțin de 27 de hibrizi de la opt firme diferite (în luncă hibrizi cu FAO 300, iar pe terasă hibrizi cu FAO peste 500). „Nu ca să păstrez o relație bună cu firmele, ci pur și simplu așa procedez. Fiecare an aduce alte rezultate. Nu e o regulă a hibrizilor”, susține francezul. 

Anul acesta are 700 ha cu grâu (soiuri românești), 300 cu orz, 300 cu rapiță, deși această cultură nu-i iese întotdeauna), 1.000 ha cu floare (cam multă, dar așa a venit rotația; anul trecut a recoltat în jur de 3 t/ha), 300 cu soia, iar pe restul porumb. Pe 160 ha seamănă porumb Olt - cules manual - pentru plata arendei. Anul acesta seamănă și câteva hectare cu sorg, mai ales că este și un congres pe acestă temă la care APPR este parte, dar și ca o posibilă viitoare plantă de rotație, acolo unde nu irigă. 

Din cele 3.700 ha lucrate, 1.300 sunt irigate cu instalații pe pivot. Dar în anii dificili are resurse de irigat, cu tamburi, astfel încât să acopere mai mult de 2.000 ha irigate per total. Deși la irigarea cu tamburi costurile sunt mari, dar atunci când e secetă costurile devin suportabile. 

 

Tehnica este adusă la zi 

Am văzut unele utilaje pentru prima dată de când merg din fermă în fermă. De la tractoarele și combinele Case IH, până la un U 650 pregătit de atac. „Nu vindem nimic”, a răspuns fermierul când l-am întrebat de ce nu vinde un utilaj complex pe care nu l-a prea folosit. De altfel, Arnaud Perrein este conservator din acest punct de vedere. A apelat la utilajele de la firma Case IH pentru că au un service care l-a mulțumit, iar mecanizatorii (operatorii) s-au obișnuit cu această marcă. Chiar au învățat să intervină la unele defecte mai comune. „Apoi e vorba și de consumabile. Una e să fie toate utilajele de la aceeași firmă. Altfel faci aprovizionarea cu ulei, filtre etc.”, spune Perrein. Au fost și momente de supărare dar până la urmă s-a trecut peste ele, mai adaugă fermierul. 

Am văzut semănători Monosem, Sola, Sulky, dar și o semănătoare Amity. Cultivatoarele de la Vaderstad, discurile franțuzești Quivogne, dar și un Carrier XL 825 de la Vaderstad; un tăvălug cu scarificator de la Agrisem International, dar și un fel de scarificatoare de la Charlier. un Eco-Mulch. Lângă utilajul cu discuri care injectează azot la faza de opt frunze la porumb i-am făcut o fotografie fermierului Arnaud Perrein. 

La final pot spune că Fermierul (am scris special cu literă mare) acesta a fost deschis și a împărtășit cu drag din experiența lui. Am simțit dăruire și cumpătare. Am luat cuminte drumul Bucureștiului și m-am bucurat că am putut să stau de vorbă cu el pe îndelete. Pentru ca cititorii noștri să afle cu ce și cum este abordat Bărăganul de către un inginer agronom școlit în Franța. 

 

 

 

INVESTIȚIILE CURG PRECUM CEREALELE ÎN HAMBARE 

„Oricât de mult s-ar plânge unii dintre noi, lumea vede ce mașini avem și unde ne facem vacanțele. Dar dacă nu reinvestim și nu ne păstrăm capitalizarea, riscăm să pierdem. La urma urmei agricultura e un business și trebuie să avem mare grijă!”, susține Arnaud Perrein. 

Fermierul francez a investit în spații de stocare a cerealelor; are 14 celule cu o capacitate de 12.000 tone echivalent porumb. Cam jumătate din cât poate produce. Vrea să ajungă cu silozul la posibilitatea de a stoca toată producția. Încă nu s-a gândit să facă și comerț. Dar a reușit să creeze un sistem de încărcare rapidă a camioanelor și fără a mișca deloc TIR-ul. E vorba de un sistem cu patru guri de încărcare, care reușesc să umple remorca cu 40 tone de cereale în cinci minute. Când e gata, semaforul se face verde iar camionul se oprește la brațul automat care ia probe. În total e vorba de maxim zece minute pentru încărcat, cântărit și verificat calitatea. Uscătorul pentru cereale este pe motorină și trebuia intervenit spre repararea sa. „Noi uscăm mult pentru că și irigăm mult, așa că nu e de mirare că a luat foc uscătorul”, îmi spune fermierul din Ialomița. 

Anul acest mai investește 450.000 euro pentru mașini de drenat solul și alți 450.000 de euro pentru țevile de drenare. Am surprins când se descărcau țevile și dispozitivele pentru drenat solul (arătau ca un fel de pompe), semn că investiția e în derulare. Arnaud Perrein vrea să dreneze o mie de hectare. 


 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.8(169) 1 - 14 mai 2016

Vizualizat: 787 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?