Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

A venit toamna, DĂUNĂTORII SUNT ÎNCĂ FOARTE ACTIVI

Publicat: 05 octombrie 2018 - 12:38
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Toamna calendaristică a debutat cu temperaturi ridicate şi cu secetă în majoritateea regiunilor agricole din ţară. Fermierii lucrează la foc continuu în această perioadă. Pe de o parte, trebuie să organizeze recoltarea florii-soarelui, a porumbului şi a soiei (unde este cazul) într-un timp cât mai scurt. Pe de altă parte, trebuie să înfiinţeze cultura rapiţei de toamnă şi să pregătească terenul în vederea semănatului cerealelor de toamnă.

 

Mulţi fermieri din zona de sud a ţării au observat prezenţa unor larve în capitulele de floarea-soarelui. Acestea erau fie colorate în verde, fie brune, uneori negricioase. Concomitent cu prezenţa larvelor, se puteau observa galeriile făcute de insecte şi excrementele lor. Se putea vedea destul de uşor locul pe unde aceste larve au pătruns în capitulele de floarea-soarelui.

Atac al larvelor omizii fructificaţiilor la capitulele de floarea-soarelui (3.09.2018)_b

Apariţie surprinzătoare a Helicoverpa în lanul de floarea-soarelui
Vorbim de un atac al omizii fructificaţiilor (Helicoverpa armigera sin. Chloridea obsoleta sin. Heliothis armigera). Fermierii erau obişnuiţi cu atacul larvelor acestui dăunător la ştiuleţii de porumb, unde se hrănesc cu mătasea, apoi cu boabele aflate în faza de lapte-ceară, din vârful ştiuletelui, sau cu atacul la tomate şi la ardei, unde larvele se hrănesc cu fructificaţiile acestor plante. Dar Helicoverpa armigera este o specie polifagă, fiind semnalată la peste 120 de specii de plante gazdă, inclusiv la floarea-soarelui. Atacul larvelor la această din urmă cultură nu este o noutate, dar a fost aproape „invizibil” fermierilor. În acest an însă, în multe ferme din zona de sud a ţării, atacul omizii fructificaţiilor la floarea-soarelui a fost mai ridicat. Impactul asupra producţiei nu este mare, cel puţin pe termen scurt. Dar, ca şi în cazul porumbului, prezenţa omizii fructificaţiilor în capitulele de floarea-soarelui poate constitui „poarta” de intrare a unor agenţi patogeni, cu posibile consecinţe negative asupra calităţii recoltei.

Atac al larvelor omizii fructificaţiilor la capitulele de floarea-soarelui (3.09.2018)_b

Care au fost cauzele acestui atac mai ridicat?
Există două posibile explicaţii. În primul rând, condiţiile climatice, destul de atipice atât în primăvară, cât şi pe parcursul verii. Aşa cum bine ştim, primăvara a fost foarte secetoasă, în special în luna aprilie şi în prima jumătate a lunii mai. Mulţi fermieri s-au confruntat cu răsărirea eşalonată a florii-soarelui, având în câmp plante aflate în diferite stadii de dezvoltare. Alţi fermieri nu au putut pregăti corespunzător terenul din cauza umezelii excesive din luna martie (când am avut şi două episoade de iarnă) şi din cauza secetei din luna aprilie, prin urmare, au semănat tardiv floarea-soarelui. Drept rezultat, în multe cazuri, în a doua parte a verii, când s-a manifestat zborul ultimei generaţii de fluturi ai acestui dăunător, plantele de floarea-soarelui erau în faze de vegetaţie mai timpurii, fiind condiţii ideale pentru manifestarea atacului şi pentru ca larvele să pătrundă în calatidii. Altă posibilă explicaţie este creşterea rezervei biologice a acestui dăunător, de la un an la altul.

Specie foarte invazivă, parcurge 2000 km într-o lună
Dar omida fructificaţiilor nu pune probleme numai în ţara noastră, ci pe tot globul. În acest an, la începutul lunii iulie, am avut şansa să particip la Congresul European de Entomologie, care s-a desfăşurat în luna iulie, la Napoli (Italia). Într-una dintre comunicările ştiinţifice de la acest congres s-a menţionat despre caracterul invaziv al acestui dăunător, fiind o ameninţare pentru multe ţări, atât din zona temperată, cât şi din zona tropicală. Dăunătorul are o viteză foarte mare de răspândire, de până la 2000 km într-o singură lună! Conform celor de la CABI, în 2018, omida fructificaţilor se găseşte în Europa, Africa, India, sud-estul Asiei, Australia, America de Sud (estul Braziliei). De asemenea, există suspiciuni că acest dăunător a ajuns în Florida (SUA). În anul 2013, numai în Brazilia pagubele produse de omida fructificaţiilor au ajuns la aproximativ un miliard de dolari, adică jumătate din pagubele globale produse agriculturii de această insectă. Prin urmare, problema este una mare, iar omida fructificaţiilor este din ce în ce mai prezentă (din păcate) şi la noi în ţară, aşa cum au putut să constate şi cultivatorii de porumb, de floarea-soarelui sau de tomate, ardei etc.

Supravegheaţi atent cultura în a doua parte a vegetaţiei
Prin urmare, ce este de făcut la floarea-soarelui în anii care vin, pentru ca fermierii să nu fie prinşi pe picior greşit? În primul rând, o atentă monitorizare a culturii de floarea-soarelui în a doua parte a perioadei de vegetaţie. În general, la această cultură putem avea probleme cu atacul dăunătorilor mai ales în prima parte a perioadei de vegetaţie, cum ar fi cu răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis Gyll), viermii sârmă (Agriotes spp.), buha semănăturilor (Agrotis segetum) sau gândacul pământiu (Opatrum sabulosum). În unele cazuri s-au mai înregistrat atacuri ale diferitelor specii de afide, înainte sau după înflorire, cum ar fi păduchele negru (Aphis fabae) sau păduchele mic al prunului (Brachycaudus helichrysi). Se considera că în a doua parte a perioadei de vegetaţie nu mai sunt probleme cu atacul dăunătorilor la floarea-soarelui. Se pare că nu mai este aşa şi, de acum încolo, culturile trebuie monitorizate pentru atacul omizii fructificaţiilor. Schimbările climatice aduc după sine şi schimbarea tehnologiei de cultură.

 Pagube produse de larva fluturelui alb al verzei la rapiţă_b

ULTIMUL INAMIC AL RAPIŢEI ÎNAINTE DE IERNARE
La cultura rapiţei, după ce am trecut cu bine de atacul puricilor de pământ (Phyllotreta spp.) sau al puricilor cruciferelor (Psylliodes chrysocephala), precum şi al larvelor viespii rapiţei (Athalia rosae), ne lovim acum de atacul larvelor fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae). Insecta este dăunătoare în stadiul de larve. Acestea consumă aparatul foliar al plantelor. În primele două stadii de dezvoltare, când se găsesc grupate pe partea inferioară a frunzelor, larvele consumă parenchiumul şi epiderma inferioară, în următoarele stadii de dezvoltare consumă limbul foliar începând de la margine, până la scheletuirea completă. Plantele atacate pot înregistra întârzieri în vegetaţie, nefiind pregătite pentru iernare. Cele mai mari pagube se înregistrează în toamnele calde şi secetoase (cazul anilor 2010 sau 2011 în sudul şi sud-estul ţării).

Pagube produse de larva fluturelui alb al verzei la rapiţă_b
Dacă această toamnă rămâne secetoasă şi călduroasă (aşa cum a fost începutul de septembrie), e important să monitorizăm cultura, să efectuăm sondaje cu rama metrică, pe diagonala solei, pentru a estima nivelul populaţiei acestui dăunător, iar la depăşirea PED-ului de 2-3 larve/mp, se efectuează un tratament în vegetaţe cu unul dintre produsele avizate pentru acest dăunător. Dacă în anul 2011 nu existau soluţii avizate pentru combaterea larvelor de Pieris brassicae la cultura rapiţei, în prezent avem mai multe produse omologate. Larvele se recunosc uşor, având corpul galben în primul stadiu de dezvoltare şi cenuşiu-deschis la completa dezvoltare. Prezintă benzi longitudinale de culoare galbenă, cea dorsală fiind mai îngustă, iar cele mediane mai late.
Prin urmare, trebuie să fim cu ochii „cât cepele” pe cultura rapiţei în această toamnă, posibil călduroasă şi lungă. Dacă plantele au o stare bună de sănătate şi intră corespunzător dezvoltate în iarnă, atunci se creează premisele pentru o recoltă bună anul care vine. În caz contrar, fermierii pot recolta... pagubă.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 16/221 (ediţia 15-30 septembrie 2018)

 

Vizualizat: 267 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?