Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

A cumpărat ADS vreo palmă de pământ românesc?

Publicat: 03 februarie 2020 - 11:30
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Dacă te întrebi cât teren (public şi privat) are Agenţia Domeniilor Statului în administrare, cât a concesionat/arendat/închiriat din suprafaţa totală şi cu cine a încheiat contractele, nu ai nici o şansă să afli aceste informaţii de pe site-ul instituţiei finanaţate din bugetul de stat prin MADR.

Există o rubrică numită ”Transparenţă decizională”, unde sunt câteva date despre agenda conducerii şi de unde ar trebui să afli ceva şi despre ”Programe şi strategii”, dar pagina e goală! Mai poţi afla informaţii despre averea declarată de membrii structurii de conducere şi descoperi, totodată, anunţuri despre arendarea şi concesionarea unor terenuri sau despre vânzarea unor acţiuni. Cam atât cu adevărat interesant.

Terenuri_b

Dar, totuşi, cât teren agricol mai deţine statul român în 2019? A mai cumpărat statul român, după cum îi permite Legea 17/2014, vreo palmă de pământ de pe piaţa liberă? A închiriat vreun hectar de teren unui tânăr fermier român? Cine sunt contractanţii terenurilor statului român şi ce arendă plătesc? Ei bine, răspunsurile la aceste întrebări sunt de negăsit pe site-ul ADS, dar am avut norocul să le descopăr în altă parte, mai exact pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Plicul cu întrebări

În data de 4 septembrie 2019, deputatul Nechita-Adrian Oros, care a deţinut şi funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură, i-a trimis ministrului Agriculturii de atunci, Petre Daea, un document cu o serie de întrebări despre situaţia terenurilor administrate de ADS. Iată întrebările, chiar în ordinea în care au fost formulate:
1. Care este suprafaţa de teren cumpărată de ADS în perioada 2017-2019?
2. Care este suprafaţa totală aflată în administrarea ADS, pe categorii de folosinţă?
3. Care este suprafaţa totală administrată de către ADS, cadastrată, în cifre şi procente, pe judeţe, din totalul suprafeţei aflate în administrare?
4. Care este suprafaţa agricolă aparţinând domeniului public/privat al statului român şi administrată de ADS, concesionată la această dată, şi cât reprezintă aceasta, în cifre şi procente, din totalul suprafeţei gestionate de instituţia menţionată?
5. Care sunt contractele de concesiune aflate în derulare, cu indicarea beneficiarului concesiunii, localităţii, suprafeţei, perioadei contractului, valorii redevenţei şi cu precizarea dacă suprafaţa de teren care face obiectul contractului a fost cadastrată?
6. Care este suprafaţa de teren agricol concesionată de către ADS tinerilor fermieri şi care este numărul beneficiarilor?
7. Care este valoarea în lei, la zi, pe judeţe şi beneficiari, a redevenţei neîncasate pentru suprafeţele concesionate şi care sunt motivele neîncasării acesteia?
8. Care sunt motivele pentru care nu a fost cadastrată întreaga suprafaţă şi când va avea loc finalizarea acestui proces?

Terenuri_b

Plicul cu răspunsuri

Setul acesta de opt întrebări formulate de deputatul liberal Nechita-Adrian Oros a ajuns la funcţionarii MADR, care au forumulat răspunsurile, iar în 24 septembrie 2019, deputatul a avut sub ochi informaţiile solicitate. Haideţi să vedem, aşadar, care au fost răspunsurile MADR, sub tutela căruia se află ADS.
„1. ADS nu a cumpărat nici o suprafaţă de teren în perioada 2017-2019, deoarece nu a avut finanţare pentru această acţiune;
2. Suprafaţa de teren administrată de instituţia noastră este de 319.390,873 ha, conform situaţiei ataşate (Anexa nr.1);
3. Suprafaţa de teren administrată de ADS intabulată este de 111.643,82 ha (Anexa nr. 2);
4. Suprafaţa de teren concesionată, aflată în domeniul public şi privat al statului şi administrată de ADS este de 230.424, 86 ha (Anexa nr. 3);
5. ADS nu a încheiat, până la data prezentei, contracte de concesiune cu tinerii fermieri;
6. Întreaga suprafaţă de teren administrată de ADS nu a putut fi intabulată, până la data prezentei, deoarece instituţia noastră nu a deţinut fondurile necesare, urmând ca înscrierea în cartea funciară să fie efectuată prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară;
7. Vă transmitem ataşat situaţia contractelor în vigoare ce înregistrează debite şi pe cea a contractelor privind exploatarea eficientă a terenurilor cu destinaţie agricol;
8. Menţionăm faptul că suprafeţele de teren administrate de ADS pot suferi modificări în urma aplicării legilor de fond funciar, a inventarierii efectuate în baza Legii 16/2013 sau urmare a actualizării evidenţelor de fond funciar cu contracte nou încheiate”.
Interesant este că în 2 octombrie 2019, deputatul Nechita-Adrian Oros a mai primit un document cu răspunsuri la aceleaşi întrebări, având însă o altă formulă de identificare instituţională: în loc de ADS, a fost scris ”MADR, prin intermediul ADS”, iar documentul a fost semnat de ministrul de atunci, Petre Daea.

Terenuri_b

Anexele cu statistici

Pasul următor, cel mai interesant pentru noi, cititorii acestor documente publice, este să consultăm anexele la care face referire MADR şi care au fost trimise în acelaşi timp cu cele opt răspunsuri.
Aşadar, Anexa 1. Descoperim aici, suprafeţele deţinute de ADS, după domeniul de proprietate al statului şi după categoria de folosinţă. Statul român deţine în domeniul privat, o suprafaţă totală de 142,358,623 de ha, din care 61.588,027 ha teren arabil, 27.345,829 ha păşuni, 6.134,756 ha fâneţe, 9.896,727 ha cultivate cu viţă-de-vie, 11.993,978 ha livezi, 6,480 luciu de apă, 3.591, 534 ha pădure, 4831,478 ha ape, bălţi, 4.378,381 ha drumuri, 6.096,346 ha curţi şi construcţii şi 6.495,077 terenuri neproductive. În ce priveşte domeniul public, situaţia este următoarea: suprafaţa totală, 177.032, 250 ha, din care teren arabil, 149.509,257 ha; păşuni, 2.032,343 ha; fâneţe, 276,470 ha; vii, 2.026,952 ha; livezi, 4.818,870 ha; luciu de apă, 72,788 ha; păduri, 317,839 ha; ape şi bălţi, 6872,608 ha; drumuri, 3.889,342 ha; curţi şi construcţii, 5.090,480 ha şi terenuri neproductive, 2.125,032 ha.
În ce priveşte intabularea terenurilor, situaţia fiind prezentată în Anexa 2, sunt judeţe unde nu s-a intabulat nici măcar un singur hectar: Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Sălaj şi Sibiu. Sunt însă şi câteva judeţe unde au fost intabulate terenuri ale statului, în procente chiar ridicate. Astfel, Ialomiţa este judeţul unde a fost intabulată cea mai mare suprafaţă, 86,24%, adică 17.688,508 ha. În Brăila, procentul de intabulare este de 83,25%, adică 58.381,35 ha. Pe locul trei se află judeţul Olt, cu 80,99% din suprafaţa totală, fiind intabulate 8895,71 ha. Au mai fost intabulate, în procente mai mici, terenuri ale statului în judeţele Caraş-Severin (74,32%, 3438,81 ha), în Giurgiu (50,60%, 8676,29 ha), în Tulcea (48,90%, 9614,19 ha), în Satu Mare (40,52%, 495,55 ha), în Suceava (27,47%, 278,67 ha) şi în Vaslui (21,18%, 378,45%). În restul judeţelor, procentul este sub 10%. Tot din Anexa 2 mai aflăm şi că 31 de beneficiari ai contractelor pentru terenuri sunt datori statului român, în majoritatea cazurilor ADS notificând ANAF pentru recuperarea datoriilor.
Anexa 3 e, fireşte, cea mai consistentă în informaţii. Aflăm de aici că terenurile statului român sunt contractate de 662 de beneficiari, contractele fiind de concesiune, de arendă sau de închiriere. Urmează lista cu numele firmei contractate, al partenerului contractual, cu tipul contractului, durata şi valoarea redevenţei.
„La ADS este jale. Toate zestrea României gestionată de ADS este într-un Excel pe care oricine, fie din greşeala, fie din rea-voinţă poate să îl modifice. (...) Avem în administrare 319.390 ha, intabulate şi cadastrate 111.643 hectare, deci o treime, concesionate 230.424 ha, iar 90.000 de hectare sunt în diferite stadii de arendă sau situaţia lor este necunoscută. (...) Redevenţele sunt între 300 şi 800 kg de grâu/ha (...) Terminăm analiza destul de repede, avem deocamdată date parţiale. Vreau să primesc raportul final şi pe urmă anunţăm tot ce s-a găsit. Vă transmitem exact de unde am pornit, pentru că, dacă vrem să facem strategii, trebuie să ştim pe ce stăm”, a declarat ministrul Adrian Oros, într-un interviu acordat Agerpres în decembrie 2019.


LA „BUTOANELE” MINISTERULUI

După evenimentele politice din lunile octombrie-noiembrie 2019, Nechita-Adrian Oros a ajuns ministru al Agriculturii, în locul lui Petre Daea pe care l-a chestionat în privinţa situaţiei terenurilor administrate de ADS. A ajuns, cu alte cuvinte, chiar la sursa informaţiilor, fiindcă ADS este în subordinea MADR. Rămâne de văzut dacă din postura de ministru, Oros va face vreun demers pentru ca ADS să concesioneze terenuri tinerilor fermieri şi dacă va face vreun demers ca ADS să dispună de banii necesari pentru a cumpăra teren de pe piaţa liberă, în baza dreptului de preempţiune conferit de Legea 17/2014. Aceasta este singura cale legală şi în acord cu legislaţia europeană pe care o poate urma statul român, astfel încât terenurile scoase la vânzare pe piaţa liberă să nu fie înstrăinate. Dar vedem bine că până acum statul român nu a cumpărat nici măcar un hectar de teren agricol, în timp ce chiar reprezentanţi ai instituţiilor române s-au bătut cu cărămida în piept că sunt mari patrioţi şi nu vor ca pământul românesc să fie înstrăinat. Am mai scris şi altădată: cei care vând, micii proprietari, sunt şi ei tot români, şi au nevoie de bani! E dreptul lor să-şi vândă terenurile, cui oferă mai mult! Nu o nouă lege care să îngrădească accesul europenilor la terenurile de la noi şi dreptul cetăţenilor români de a vinde cui vor este calea de urmat, ci statul român să cumpere, la preţul pieţei, terenurile scoase la vânzare.


Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

 

Vizualizat: 2113 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?