Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

MIHAI PETCU: “Țara nu face nimic pentru producătorii de mâncare!”

Publicat: 15 august 2013 - 17:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Redăm în cele ce urmează a doua parte a interviului cu Mihai Petcu, actualmente Președintele Asociației Crescătorilor de Vaci Hostein RO, care ne-a vorbit despre asociere și unitatea crescătorilor de taurine, precum și despre principalele probleme ale sectorului laptelui

Click pe poza pentru galerie!

Înainte de a fi Președintele Asociației Crescătorilor de Vaci Hostein RO și un bun cunoscător a tot ceea ce înseamnă ferma de vaci cu lapte și sectorul producerii laptelui în România, Mihai Petcu este, scurt și cuprinzător, fermierul de la Pantelimon. Un om care ne-a vorbit circa o sută de minute despre viața și munca sa de-o viață, relaxat, amuzat, nostalgic și revoltat uneori, concluzionând că mai sunt multe, multe de spus...

 

Ferma: Ce le-ar lipsi fermierilor români, în general, și crescătorilor de taurine în special, pentru a fi cu adevărat uniți, pentru a se asocia? Unde greșim?

Mihai Petcu: Cei săraci au neștiință, sunt destul de în vârstă, iar cei cu ferme foarte mari au grandomanie și nu se apleacă... Eu am oferit anul trecut 13 vaci unor situații speciale, unei mănăstiri, unui copil, lucru pe care nu l-ar face nici un grandoman din acesta cu mii de vaci, mii de hectare. Cei bogați, care-s puțini, sunt sfidători, iar pe cei săraci nu-i ajută nimeni. Educația noastră în domeniu este precară.

Această societate, căreia îi miroase gunoiul de vaci și care afișează același statut vechi pentru țăran - "Măi țărane, din tramvai", într-o zi va plânge pentru că va mânca numai prostii din afară. Numai vaca scoate sărăcia din casă. Chinezii spun că vaca și orezul sunt aurul și argintul omenirii. Țările nordice au prosperat și au ajuns tari în industrie, pe calculatoare, plecând de la vacă, de la porci. Un motiv pentru care ne asociem atât de greu ar fi și acela că suntem foarte mulți.

Dacă la un milion de vaci ar fi o medie pe exploatație de 17-18 animale, cum sunt în Austria poate ar fi mai simplu. E foarte greu să ne asociem și nimeni nu este hotărât să facă ceva pentru ceilalți. Poate altruismul nostru este mort. La negocierile cu UE, ne-am hrănit cu fărâmiturile pe care ni le-au mai dat ăia. Ne sfidează cum nu vă imaginați.

Acum, cu prostia asta cu aflatoxina, a venit la mine în fermă un francez să vadă silozul. Sunt conștient că din punct de vedere al compoziției nu-i de nota zece, pentru că fiind secetă foarte mare anul trecut, am luat pănuși de la o fermă vecină, cu boabe minus variante și le-am amestecat în silozul meu, deci n-am mai avut structura aceea de 1-2 cm. Francezul mi-a spus că silozul meu e de nota 3. Cum vii tu în curtea mea să-mi spui asta, când eu am făcut 8.000 de litri de lapte pe vacă, când media Franței nu-i de 8.000 de litri?! N-oi ști eu nimic de nota zece în văcăria asta, dar siloz știu să fac de nota 11, pentru că îl fac de-o viață întreagă.

Pe de altă parte, n-avem nici o strategie. Singurul principiu după care a mers agricultura, poate că și țara, a fost cel al căutătorilor de aur, care ajungeau într-o poiană, scuipau în palmă, băteau pe vertical cu a doua palmă și unde se ducea scuipatul, acolo se duceau și ei. Nici un pic de gândire de nici un fel...

Acum se vinde pământ. De ce nu vând și alții? Polonezii îl închiriază, ungurii l-au declarat că-i bun național și, deși au aderat la UE, nu vând nimic. Străinii, dacă vin la tine în țară, să respecte legile țării tale. O să vină și o să-și bată joc de pământ și o să-și ia banii. Un tânăr străin a cumpărat 1.500 hectare de pământ și a declarat că în doi ani a făcut ce nu făcea în trei generații la el acasă. Nu poți să-i dai voie ăluia să cumpere pământul cu 2-3% dobândă, pe 30-40 de ani, de la banca din Franța și fără condiții, în timp ce ție nu-ți dă banca nimic! Să vină să cumpere pământ, dar cu niște condiții: să ia îngrășăminte, pesticide de la tine din țară, să dezvolți producția internă.

În ceea ce privește valorificarea producției vegetale, se spune că cerealele se vând în pierdere. Însă, zootehnia îi dă plus-valoare: prelucrezi grâul, orzul, porumbul prin vacă, prin porc, ca să câștigi ceva în plus. Acum, nici așa nu mai poți să supraviețuiești, dacă cerealele sunt atât de scumpe, pentru că cerealele au crescut de cinci-șase ori în trei ani, de la 0,3 la 1,3 lei, iar prețul laptelui e de acu’ zece ani.  Un kg de porumb e în jur de un leu, un litru de lapte costă tot atât.

Apoi, și consumul de lapte e redus. În România, la oraș, se mănâncă un kg de lapte pe săptămână, în afară lumea consumă peste 300 de kg lapte și produse lactate pe an, deci noi suntem la sub o sută kilograme de lapte pe an. 50% din producția națională de lapte este consum propriu și consum tehnologic (viței, căței etc.), 25% vând țăranii pe piață și de-abia 25% se prelucrează, lapte care zicem noi că-i conform.

 

Ferma: Ce schimbări importante va aduce legea care reglementează relațiile contractuale între producători și procesatori?

Mihai Petcu: Nici o schimbare. De exemplu, o fermă limitrofă fabricii, la 60 km, căreia i se preluau 12.000 de litri de lapte și căreia procesatorul i-a redus prețul la 1,20 lei/litru, a găsit alt beneficiar, cu 1,45 lei/litru. Fabrica i-a spus că în genunchi se întoarce la el ca să-i ia laptele cu 1,50 lei. Asta-i tactică? |sta-i respect? Fără noi, ei nu există! La supermarket ai taxă că ai intrat pe ușă, taxă că ai ieșit pe ușă, taxă că produsul e la nivelul ochilor, taxă că e jos, că e la colț... Vă vine să credeți că există chirie de peste 2000 de euro într-un centru comercial pentru 3 mp? {i pe noi nu dă nimeni doi bani...

 

Ferma: Care ar fi, pe scurt, principalele probleme ale sectorului laptelui românesc, văzute prin ochii producătorului?

Mihai Petcu: Producătorii de lapte adevărați nu prea există, având în vedere numărul mic al exploatațiilor mari. Unele dintre fermele mari sunt făcute pentru cash-flow, ca să aibă bani de salarii. Fermele străine ne sfidează, că nu participă la programul nostru de selecție.

Noi nu cooperăm de nici un fel. Țara nu face nimic pentru noi. Dacă anul trecut, pe un loc de porci (și trei porci cresc unul după altul într-un an pe 0,75 mp!) s-a dat un milion șase sute sau opt sute de lei vechi, deci subvenție cât pentru o vacă? Vedem o discrepanță extraordinară aici.

În viitor, probabil că numărul de vaci va scădea și mai mult iar România va fi invadată de lapte străin. Soluția ar fi ca țara asta să știe ce vrea! România nu va face nici un fel de progres în domeniul vacilor.

Noi, producătorii de lapte, avem marele dezavantaj că în asocierea asta cuprindem procentul de 80%, cam 800 de mii de vaci dintr-un milion, grosso modo, de la țăranii cu o vacă, două în gospodărie. Or, asociațiile producătorilor de carne de pui sau de ouă sau cele de porc cuprind numai fermele industriale, intensive și se pot organiza. Noi nu vom putea niciodată să adunăm un milion de oameni în asociații.

Dacă tot am vrut în UE și știam că trebuie să avem lapte conform, în fiecare zonă trebuiau să fie instruiți fermierii. Vaca produce lapte conform, dar noi îl neconformizăm. Dacă îl mulgi curat, dacă îl strecori prin tifon steril sau fiert sau cu un filtru de unică folosință, atunci e conform!

Or, noi dăm lupte pentru pășuni pe care le iau primarii și pentru subvenții pe vaci imaginare ș.a.m.d. Un primar arătat la televizor că a luat cinci ani subvenții pentru o mie de vaci, fără să le aibă, ar trebui să-i dai pedeapsă să-l ții la vaci să muncească cinci ani!

 

Ferma: Dacă ar fi să schimbați ceva din ce-ați făcut până acum și din ce există la ora actuală în economie, ce ați alege să schimbați?

Mihai Petcu: Primul lucru, aș conduce procesul de instruire a agricultorilor după următorul principiu: să fii de la țară, dacă vrei să faci agricultură, să fi păscut vaca, să nu stai să tocești la școală că vaca are incisivii sus sau jos, să frecventezi liceul agricol, unde faci practică începând de la sapă, să faci 1-2 ani de producție, să faci școala tehnică agricolă, apoi să mai faci 1-2 ani de producție și pe urmă să faci facultatea, ca să știi cu ce se mănâncă agricultura, ca să iasă specialiști de nota zece! În nici o țară civilizată nu-ți dau voie să crești zece găini dacă nu ai calificare de maistru, cel puțin. Prioritatea noastră este mâncarea și asta ar trebui să conștientizeze cei care conduc țara.

La ce avuție are România, dacă eu aș fi președinte, aș da ordin ca fiecare român să primească o pâine și un litru de lapte pe zi. E o rușine că sunt oameni în România care rabdă de foame. Cred că numai în Rai poate să mai fie așa cum sunt câmpurile românești.

Uniunea asta Europeană e un joc de fotbal: terenul e de forma Europei, statele care sunt de 66 ani în UE poartă ghete Swarovski, în timp ce noi suntem aproximativ mâncați, cu șalvari și desculți, cu unghiile netăiate. Păi, vrem să fim egali cu ei? Căci avem aceleași drepturi! Nu se poate ca ăla să ia 500 euro/ha și noi 120 de euro!

Ideea e că mâncarea nu e a unora ca mine, e a noastră, a tuturor. Dar... chirie de 2.000 de euro într-un centru comercial pe 3 mp!!! Asta-i sfidarea celui care produce alimente!

Vizualizat: 394 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
agricultura este stiinta.
|
08. 22, 2013. Thursday 12:45
listi adevarati ar trebui sa gindeasca pentru tara,nu trepadusii politici.Agricultura este stiinta,nu refugiu pentru hoti.Stiu acestia anatomie,histologie,fiziologie,tehnologii,genetica,ameliorare,s.a.m.d.Nu stiu nici sa respecte ce stiu altii.Tara asta va ajunge rau cu o astfel de mentalitate.
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   

Video

CUM FACI 80 DE TONE DE VARZĂ PE HECTAR

CUM FACI 80 DE TONE DE VARZĂ PE HECTAR

Compania Seminis împreună cu Naturevo şi NaanDanJain au strâns fermierii din vestul şi
sudul ţării în ferma Banat Melon din Vizejdia, judeţul Timiş, pentru a le prezenta un lot
demonstrativ cu şase hibrizi de varză şi un hibrid de conopidă din gama Seminis.
Interviuri cu:
VIOREL DINU, promotor naţional Seminis România
FLORIAN LAZĂR, director tehnic Naturevo
RĂZVAN MANOLACHE, agent vânzări NaanDanJain
HEINZ WOLF, administrator ferma Banat Melon
Reporter Agroinfo: Violeta Mâţ
Operator imagine: Claudiu Borobei

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb GENETICA WWS, CAMPIOANA UNGARIEI CEA MAI MARE EXPOZIŢIE ZOOTEHNICĂ DIN UNGARIA
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?