Seceta şi apoi ploile au forţat fermierii să aleagă între a însămânţa grâul în afara epocii optime sau a renunţa. Cât de mult au riscat cei care au continuat semănatul în noiembrie?
un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi
În teritoriul agricol al Podişului Central Moldovenesc (judeţele Neamţ, Bacău, partea de nord a judeţului Vrancea şi anumite zone din judeţele Iaşi, Botoşani şi Suceava) evoluţia nefavorabilă a vremii s-a prelungit până către jumătatea toamnei.
Una dintre dificultăţile concrete întâmpinate de câtre fermieri a fost imposibilitatea de a înfiinţa culturile de cereale, terenul fiind impropriu desfăşurării lucrărilor agricole, în primă fază din cauza secetei şi, ulterior, din cauza precipitaţiilor abundente înregistrate în septembrie. Astfel semănatul grâului s-a întârziat până către prima decadă din luna noiembrie.
În întreaga regiune a Podişului Central Moldovenesc, unde grâul deţine o pondere de circa 29-37%, s-a ajuns în situaţia de a se alege între a amâna înfiinţarea culturii sau a renunţa la semănat. Cu toate riscurile şi cu aferentele măsuri tehnologice suplimentare, fermierii s-au străduit să îşi continue planurile cu această cultură atât de importantă din punct de vedere economic şi agronomic.
foto: canva.com
”Dat fiind că, în regiunea noastră, în anul agricol 2019-2020, temperatura medie anuală a fost mai mare cu 2,4oC faţă de media multianuală (11,2oC faţă de media multianuală de 8,9oC), asociat unui deficit anual de precipitaţii de aproape 160 mm (380 mm faţă de o sumă multianuală de 544 mm), noul start în producţia agricolă a fost afectat de precedentul an agricol. Efectele negative s-au răsfrânt şi asupra condiţiilor de înfiinţare a noilor culturi”, remarca Elena Trotuş, secretar ştiinţific al SCDA Secuieni, Neamţ.
foto: canva.com
Ploile mai semnificative din luna septembrie au fost binevenite, iar printre ferestrele cu vreme bună, fermierii au reuşit să se încadreze în perioada optimă de semănat la orz şi la orzoaica de toamnă. De asemenea, solul a putut fi pregătit pentru semănat în cele mai bune condiţii, respectiv mărunţire şi nivelare a patului germinativ. Dar, acele precipitaţii au şi încurcat, întârziind semănatul grâului. Pentru agronomii experimentaţi, asemenea situaţii nu reprezintă un dezastru, ci semnale privitoare la verigile tehnologice.
Click AICI şi află şi alte informaţii de specialitate despre riscurile şi constrângerile semănatului tardiv!
Prin creşterea normei de sămânţă la hectar trebuie să asigurăm un minim de 650-700 plante/mp, ELENA TROTUŞ - secretar ştiinţific SCDA Secuieni
Semănatul în afara epocii optime duce la pierderi de producţie între 165 kg/ha şi 1600 kg/ha
ÎNSĂMÂNŢĂRILE S-AU SUPRAPUS PESTE RECOLTĂRI
”În judeţul Botoşani, din cauza condiţiilor meteo care au încetinit ritmul efectuării lucrărilor de sezon, la 30 octombrie eram în plină campanie de recoltat culturi de primăvară şi de înfiinţat culturi de toamnă. În mod concret, grâul era semănat pe doar 75% din suprafaţa rezervată acestei culturi, un sfert din suprafaţa programată rămânând a fi semănată într-o perioadă ieşită bine din epoca optimă. La nivelul judeţului Botoşani, suprafaţa cu grâu de toamnă a rămas la aproximativ 30.000 de hectare”, menţiona Cristian Delibaş, directorul DAJ Botoşani.
Soiurilor de grâu create în ţara noastră se evidenţiază prin
Specialiştii SCDA Secuieni Neamţ, în lucrarea ”Tehnologii de cultivare a unor plante de câmp în zona centrală a Moldovei”, publicată în 2020, subliniază că pe lângă soiurile mai vechi de grâu care se menţin (Alex, Beti PI, Noema I, Dropia, Izvor, etc), s-au creat noi soiuri care în anii favorabili au dat recolte de peste 8 tone/ha (Adelina, Andrada, Codru, Dacic, Dumitra, Miranda, Glosa, Litera, Otilia, Pajura, Pitar, Semnal, Şimnic 60, Taisa, Trivale şi Grandur).