Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

4 măsuri pentru a preveni atacul Muştelor cerealelor

Publicat: 27 octombrie 2022 - 19:50
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Muştele cerealelor pot dijmui serios recoltele de grâu sau de orz. Atacul are loc atât în toamnă cât şi în primăvară. Ce măsuri ar trebui să ia fermierii pentru a feri grânele de atac?

Preţurile la inputuri au crescut foarte mult în ultimul an, practic cheltuielile la hectar s-au dublat, aşa că orice pierdere de recoltă, inclusiv din cauza atacului insectelor dăunătoare, poate face diferenţa între profit şi pagubă.

 muste cereale 1_b

Plantele atacate sunt mai slab dezvoltate, comparativ cu cele normale (foto: ahdb.org.uk)

DE CE S-AU ÎNMULŢIT MUŞTELE?


În ultimii ani, muştele cerealelor au început să pună din nou probleme fermierilor, atât celor din vestul, sudul şi sud-estul ţării, cât şi celor din Transilvania. Odată cu generalizarea tratamentului seminţelor împotriva gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) şi al viermilor sârmă (Agriotes spp.) se considera că acesta are un anumit grad de eficacitate şi pentru controlul atacului larvelor muştelor cerealelor.

Numai că, înainte cu mai mulţi ani de banarea neonicotinoidelor (substanţe active sistemice), fermierii nu mai tratau sămânţa de grâu decât cu un fungicid, considerând că toamnele lungi şi secetoase nu sunt favorabile dăunătorilor de sol.

Socotelea de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg! În timp, rezerva biologică a dăunătorilor care atacă cerealele de toamnă, când plantele se află în primele faze de vegetaţie, a crescut.

Acelaşi lucru s-a întâmplat cu rezerva biologică a muştelor cerealelor.

 muste cereale 2_b

Larva muscă suedeză (foto: sciencephoto.com)

 

MONOCULTURA, PROBLEMA NR. 1


Pe lângă neefectuarea tratamentului seminţelor, sunt şi alţi factori care au dus la creşterea populaţiei dipterelor dăunătoare. Primul dintre aceştia este monocultura.

Din motive financiare, mulţi semănă grâu după grâu sau au o rotaţie scurtă, de doi ani. Cu toate că, în tehnologiile clasice, se menţionează faptul că grâul se poate cultiva doi ani la rând, din punct de vedere al protecţiei plantelor, monocultura este innacceptabilă.

Cercetări efectuate în ţara noastră au scos în evidenţă faptul că populaţia dăunătorilor, inclusiv a muştelor cerealelor a crescut foarte mult, în cazul monoculturii grâului. De asemenea, şi o rotaţie scurtă, în care grâul revine după 2 ani pe aceeaşi solă, poate favoriza creşterea populaţiilor dăunătorilor, mai ales dacă sola cu grâu se află în apropierea solei unde a fost grâu anul anterior.

 muste cereale 3_b

Musca cenuşie a cerealelor (foto: ahdb.org.uk) 

 

ATENŢIE LA DATA SEMĂNATULUI!


De asemenea, data semănatului este foarte importantă. În ultimul deceniu a existat o tendinţă de a semăna mai devreme cerealele de toamnă, chiar cu câteva săptămâni mai timpuriu, comparativ cu epoca normală.

Există şi multe păreri că noţiunea de „epocă normală” de semănat este perimată, în condiţiile schimbărilor climatice. Dacă plantele de grâu sau de orz răsar înainte de 1 octombrie, în cazul toamnelor calde şi lungi, acestea vor avea o masă vegetală bogată, exact ceea ce au nevoie muştele cerealelor.

Nu în ultimul rând, schimbările climatice vin „ca o mănuşă” pentru muşte. Toamnele calde şi lungi favorizează aceste insecte. Încălzirea globală vine la pachet cu creşterea rezervei biologice a principalelor specii de insecte dăunătoare agriculturii, inclusiv muştele cerealelor.

 muste cereale 4_b

Plantă de grâu atacată de larvele muştei cenuşii (foto: fwi.co.uk) 

 

PAGUBELE POT FI DE PESTE 50%!


În toamnă, atacul larvelor muştelor are loc când cerealele sunt în faza de 2-3 frunze, în zona unde este situat mugurele de creştere. Plantele atacate au frunza centrală îngălbenită, iar dacă este smulsă, se desprinde cu uşurinţă. Plantele atacate fie pier, fie supravieţuiesc, dar sunt mai slab dezvoltate, având baza tulpinii îngroşată, prezentand o infratire exagerată.

De obicei, există o larvă/plantă, dar au existat şi situaţii când la o singură plantă s-au găsit între 3 şi 6 larve. Pierderile de producţie, ca urmare a atacului muştelor cerealelor, sunt cuprinse între 25 şi 40%, dar există şi situaţii când aceste pagube pot să fie mai mari de 50%.

În ultimii doi ani, pe reţelele de socializare, unii fermieri au spus că au întors grâul în primăvară, ca urmare a atacului muştelor cerealelor.

Dacă în toamnă este un atac ridicat al larvelor muştelor cerealelor, plantele pot intra slăbite în iarnă şi pot pieri în cazul în care avem perioade cu temperaturi foarte scăzute. Este drept că în ultimii ani, iernile au fost blânde, dar asta nu înseamnă că am scăpat definitiv de geruri.

 

CE POT FACE FERMIERII?


1. În primul rând să semene cerealele în epoca optimă, conform zonei unde se află ferma. Pe cât posibil, să evite semănatul foarte devreme.

2. Ce ar putea face după răsărirea plantelor? Amplasarea capcanelor adezive colorate (galbene, albastre) pentru monitorizarea zborului muştelor pentru a şti când se atinge curba maximă de zbor.

3. Pe viitor, ar putea fi de ajutor sistemele automate de monitorizare, pentru determinarea momentului optim în care se poate interveni cu un tratament în vegetaţie.

4. În condiţiile în care sortimentul de insecticide cu care se pot efectua tratamente la sămânţă sau în vegetaţie este unul din ce în ce mai limitat, prima măsură pe care fermierii ar trebui să o adopte este evitarea monoculturii.

Sunt conştienit că foarte mulţi nu vor fi de acord cu mine, invocând problemele economice, dar, dată fiind situaţia din prezent, monocultura nu ar mai trebui să existe decât în manualele de istorie ale agriculturii şi la staţiunile de cercetare, în cadrul experienţelor de lungă durată.

Pe măsură ce preţurile la îngrăşăminte cresc astronomic, şansele ca majoritatea fermierilor să îşi permită să facă o fertilizare echilibrată scad vertiginos.

 

DIPTERELE PREZENTE LA NOI

Există un complex de specii de diptere dăunătoare care atacă cerealele, atât toamna cât şi în primăvară. Cele mai importante dintre acestea, prezente la noi în ţară sunt: musca suedeză (Oscinella frit), musca suedeză a orzului (Oscinella pusilla), musca de Hessa (Mayetiola destructor), musca galbenă a cerealelor (Chlorops pumilionis), musca neagră a cerealeor (Phorbia securis), musca cenuşie a cerealelor (Delia coarctata) sau opomiza cerealelor (Opomyza florum).

 

un articol de

EMIL GEORGESCU

INCDA Fundulea

Vizualizat: 2149 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Metripond - cântare de precizie cu dozare gravitaţională şi sistem de autoînvăţare

Metripond - cântare de precizie cu dozare gravitaţională şi sistem de autoînvăţare

Metripond - cântare de precizie cu dozare gravitaţională şi sistem de autoînvăţare

Malagrow - soluţii inovatoare pentru combaterea dăunătorilor Optigép îşi consolidează prezenţa în Transilvania Curiozități despre cerbi, ciute, căprioare și COARNELE DE CERB!
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?