Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

4 agrostrategii în câmp pentru un an rodnic

Publicat: 22 februarie 2021 - 07:42
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Experiența anului trecut a adus și necaz, dar și învățăminte. Cum le vor folosi fermierii și ce măsuri preventive iau acum pentru a se proteja dacă noul sezon agricol va fi la fel de greu ca și cel din 2020?

La ieşirea din iarnă se prefigurează un sezon agricol normal. Precipitaţiile căzute au fost aproape de normal, iar semănăturile de toamnă bine hrănite şi sănătoase aduc siguranţa de care au atâta nevoie cultivatorii.

 

BRĂILA
1. A redus ponderea culturilor de toamnă

 

Fermierii din partea de sud-est a ţării par a fi liniştiţi; iarna nu a fost lipsită de precipitaţii, iar culturile semănate în toamnă nu oferă motive de îngrijorare. „Până acum nu ne-am confruntat cu probleme de niciun fel. Faţă de anii trecuţi, am schimbat ponderea culturilor de toamnă în structura de producţie. Venind după un ciclu de trei ani cu lipsă de apă, am decis să reducem suprafaţa de grâu, în speranţa că în iarnă vor fi ceva mai multe precipitaţii şi o să avem şanse mai mari la culturile de primăvară”, ne-a declarat Nina Gheorghiţă, inginer agronom din Roşiori, judeţul Brăila, care lucrează o suprafaţă de peste 500 hectare de teren, mare parte preluat în arendă.

 grau sub zapada CANVA_b

foto: canva.com

2. Rotația culturilor ca măsură antisecetă

 

În toamnă a însămânţat doar 135 ha cu culturi de toamnă, mai puţin de o treime din suprafaţă. „Fiind o fermă amplasată la neirigat, ne dorim combaterea secetei şi a efectelor sale printr-o rotaţie eficientă a culturilor, adaptată zonei, având în vedere că cerealele de toamnă valorifică cel mai bine precipitaţiile de peste iarnă.

De asemenea, este primul an când încercăm cu mazăre de toamnă, ţinând cont şi de faptul că preţul seminţei este unul foarte ridicat. Aşa că avem în testare o parcelă de circa opt hectare”, a precizat Nina Gheorghiţă.
La pregătirea patului germinativ terenul a fost fertilizat cu îngrăşăminte chimice complexe de tip DAP în doză de 150 kg/hectar. Plantele cultivate nu au avut de suferit de pe urma temperaturilor de minus 14 grade C. De asemenea, există suficientă rezervă de apă în sol până la adâncimea de 30-40 cm. Însă, per total, deficitul se ridică totuși undeva la 200 mm.

 

Pregătiri pentru campania de irigat

 

Fermiera a accesat o linie de credit pentru investiţii prin programul IMM Invest şi a achiziţionat încă o motopompă. „Acum am 15 tamburi şi două motopompe. Sper să reuşesc, din resurse proprii, să cumpăr o coloană de ţevi, supraterană, de 2000 metri liniari şi s-o pot folosi atunci când cedează cea subterană, pentru a nu pierde timp preţios la irigat. Cei de la ANIF s-or pregăti ca de la 15 martie 2021 să avem apă pe canale, în caz contrar vom pierde cultura de grâu”, a precizat Nina Gheorghiţă.

 

VÂLCEA
3. „Am împins semănatul până în noiembrie”

 

Nici producătorii agricoli vâlceni nu-şi fac griji în ceea ce priveşte starea culturilor de toamnă. „La ieşirea din iarnă, cerealele păioase şi rapiţa au intrat în diferite fenofaze vegetative. Cu grâul am avut ceva probleme la înfiinţare, pentru că a fost semănat etapizat, iar o parte a răsărit la intrarea în iarnă. Acum aşteptăm ieşirea din repausul vegetativ. Ca o apreciere generală, totu-i bine! Nu am emoţii pentru că nu au fost geruri care să pună în dificultate culturile”, ne-a declarat Constantin Epure, care lucrează 1.400 ha pe Valea Cernei.
Nici de tratamente fitosanitare nu a fost nevoie. A erbicidat doar primele semănături răsărite. „Nu am avut cine ştie ce atacuri ale bolilor şi dăunătorilor, nici la rapiţă, nici la păioase. Din cauza schimbărilor climatice am căutat să împingem semănatul până spre noiembrie, să evităm răsărirea rapidă a plantelor şi atacuri ale agenţilor patogeni”, a precizat Constantin Epure.

 

Precipitaţiile au întârziat arăturile

 

În ferma vâlceană au fost cultivate circa 900 de hectare cu cereale păioase de toamnă şi rapiţă. Deocamdată, anul are semne bune! “La noi a plouat permanent din luna noiembrie, aşa că am sărit de 300 litri de apă/mp. Din această cauză suntem în urmă cu arăturile pentru culturile de primăvară. Am mai avea de brăzdat cam 300 hectare. Am băieţii la arat; dacă ne lasă vremea, până la 15 februarie vom încheia lucrarea în condiţii dificile şi cu consumuri specifice ceva mai mari”, ne-a declarat fermierul.
Specialistul a susţinut că în primăvară va fi nevoit să fertilizeze întreaga suprafaţă cultivată cu nitrocalcar - îngrășământ azotos format dintr-un amestec anorganic de azotat de amoniu și dolomită (carbonat dublu de calciu și magneziu), în cantitate de 250 kg la hectar, pentru a reduce din pH-ul solului.
Foto 2 - Constantin Epure_b

 

MUREŞ
Accent pe loturile semincere

 

În judeţul mureşean, unii fermieri s-au specializat pe producerea de sămânţă. Unul dintre aceştia este un tânăr agronom: Cristian Pogăcian, din Sânpetru de Câmpie. Ferma lui se întinde pe 650 hectare. Culturile de toamnă - grâu, triticale, lucernă, sparcetă (loturi semincere) şi rapiţă - ocupă aproximativ jumătate din suprafaţă. În toamnă, la pregătirea patului germinativ a fertilizat terenul cu 200 kg/ha îngrăşăminte chimice complexe NPK 20:20:0. „Rapiţa este destul de măricică; a acoperit terenul încă din toamnă. Orzul şi triticalele au înfrăţit corespunzător şi arată foarte bine. În schimb, grâul l-am semănat târziu, cumva în afara epocii optime, de aceea avem suprafeţe de grâu niţel întârziate în dezvoltare. Însă nu-mi fac probleme, au fost ani când plantele de grâu au răsărit în luna martie!”, ne-a declarat tânărul, descendent al unei familii de specialişti în agricultură.

cristi pogacian Mures V1_b 

4. Tratamente la acoperire

 

„La păioase nu am aplicat tratamente. În schimb, la rapiţă am intervenit cu Galera Super, un erbicid cu aplicare foliară care combate buruienile dicotile anuale şi perene, şi cu Caramba 60 SL, fungicid pe bază de metconazol, cu acțiune sistemică și efect în principal preventiv, dar şi cu rol de regulator de creștere. De asemenea, am aplicat şi insecticidul Lamdex Extra. Ţinând cont de experienţa anilor trecuţi, tratamentele au avut un rol preventiv, de acoperire”, a susţinut cultivatorul.
La desprimăvărare, Cristian Pogăcian va fertiliza fazial culturile cu 150 kg/ha azotat de amoniu sau uree (100-110 kg/ha, în funcţie de solă). În plus, cultura de rapiţă va beneficia de
azot şi sulf.

rapita februarie 01_b

Anul trecut am încercat să irig, dar n-am reuşit decât 50 ha pentru că nu a mai fost apă pe rețeaua de aducţiune. Terenurile noastre sunt pe treapta a V-a de pompare. La 18 martie, grâul era în agonie din cauza secetei - NINA GHEORGHIŢĂ, fermier din Roşiori, jud. Brăila


SUTE DE HECTARE DE PORUMB LA IERNAT ÎN... CÂMP

În judeţul Mureş, au căzut precipitaţii din abundenţă. De aceea, vremea instabilă a zădărnicit eforturile fermierilor de a încheia lucrările în timp util. La jumătatea lunii februarie, mai existau suprafeţe cu porumb nerecoltate, îndeosebi ale micilor cultivatori care nu dispun de maşini proprii de recoltare. În jurul comunei Sânpetru de Câmpie, sunt aproape 100 de hectare cu porumb la... iernare.
De asemenea, vremea potrivnică (ploi şi ninsori) a făcut ca şi arăturile adânci de toamnă să fie întârziate, producătorii agricoli aşteptând desprimăvărarea ca să poată intra cu utilajele în câmp.

porumb sub zapada CANVA - mare_b

foto: canva.com

un articol de
Marian MUŞAT

Vizualizat: 1026 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Află care este tehnologia folosită pentru cultivarea tomatelor în solar de Florin Pop, în Seleuş, judeţul Arad. Fermierul cultivă cultivă legume pe două hectare (din care 60 de arii solarii) şi de peste 10 ani foloşte programul tehnologic Syngenta pentru protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor.

Reporter: Gheorghe Ghișe

Video: Zsolt Tamássy

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?