Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

3 insecte dau atacul în lanul de rapiţă

Publicat: 26 martie 2021 - 18:51
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Odată cu reluarea vegetaţiei, câmpurile cu rapiţă devin ţinta atacurilor a trei dăunători de primăvară. Cum îi depistezi şi ce rişti dacă ratezi momentul optim de tratament?

Primăvara este o perioadă foarte aglomerată pentru fermieri. Ei pregătesc înfiinţarea culturilor prăşitoare, dar efectuează şi lucrările de întreţinere ale celor de toamnă. Nici dăunătorii rapiţei nu sunt mai liniştiţi! Ba chiar în această perioadă lanurile sunt foarte „aglomerate” cu insecte. Prin urmare, fermierii trebuie să fie în gardă şi să protejeze plantele de rapiţă exact atunci când este nevoie.

 

Când apar în câmp?

 daunatori rapita foto de impact_b

Deoarece în ultimii ani am avut primăveri din ce în ce mai calde şi mai timpurii, cu temperaturi mai mari de 15oC de la începutul lunii martie, păgubitorii rapiţei şi-au făcut apariţia mult mai repede.

  1. Gândacul lucios (Meligethes aeneus) apare în lanul de rapiţă când temperatura aerului depăşeşte 15oC. În mod normal, insectele apăreau în câmp în a doua jumătate a lunii aprilie. În ultimii ani am avut primăveri din ce în ce mai calde şi mai timpurii, cu temperaturi de peste 15oC încă de la începutul lunii martie. În consecinţă, gândacul lucios a apărut în câmp încă din a doua decadă a lunii martie, zborul maxim înregistrându-se la început de aprilie.
  2. Gărgăriţele silicvelor (Ceutorhynchus assimilis), ca şi în cazul gândacului lucios, îşi fac apariţia mult mai repede decât în mod normal, încă din a doua decadă a lunii martie.
  3. Gândacul păros (Epicometis hirta, denumire sinonimă Tropinota hirta) apare în mod normal în câmp, din locurile de iernare, în luna aprilie, dar în ultimii ani am constatat prezenţa lor încă de la sfârşitul lui martie. În sudul ţării, zborul maxim al adulţilor acestei specii are loc în a doua jumătate a lunii aprilie, adică exact atunci când rapiţa este în floare.

 

Gândacul lucios: faza de maximă sensibilitate a rapiţei

 daunatori rapita 01_b

  • Mod de dăunare. Insectele adulte se hrănesc cu polenul din florile nedeschise, ducând la distrugerea bobocilor florali. În acest caz pagubele de recoltă pot ajunge la 50-70%. Cu cât plantele sunt mai slab dezvoltate, cu atât acestea pot compensa mai greu pierderea butonilor florali. Când densitatea este mare iar plantele sunt bine dezvoltate, atunci pagubele de recoltă sunt mai scăzute. După ce a avut loc înflorirea plantelor de rapiţă, gândacii se hrănesc cu polenul din stamine, dar în acest caz organele florale nu mai sunt vătămate iar pagubele de recoltă sunt minime.
  • Monitorizarea câmpului. Cu cât apar mai repede în natură adulţii acestei specii (a doua decadă a lunii martie), cu atât şansele ca aceştia să se hrănească cu polenul din florile nedeschise sunt mai mari. Prin urmare este important să monitorizăm rapiţa, să înregistrăm sosirea primilor adulţi, apoi să efectuăm sondaje în câmp pentru a stabili momentul optim pentru efectuarea unui tratament de combatere cu unul dintre insecticidele omologate.
  • Determinarea PDF-ului. Se recomandă montarea capcanelor galbene (înălţate la nivelul inflorescenţelor) şi urmărirea zilnică a acestora. După apariţia insectelor se vor efectua sondaje în câmp, pe diagonala solei, alegându-se 5-20 de puncte de determinare (în funcţie de mărimea solei). În fiecare punct de determinare se vor număra gândacii de pe 50 de plante de rapiţă, de pe un rând sau câte 25 de plante de rapiţă de pe două rânduri. Observaţiile se vor face cu lupa, gândacul lucios se recunoaşte cu uşurinţă. Atenţie! Nu se recomandă efectuarea observaţiilor în momentele cele mai calde ale zilei, atunci când insectele sunt active. T
  • Tratamentul chimic pentru combaterea acestui dăunător se va efectua la depăşirea pragului economic de dăunare (PED = 1 adult/plantă, când rapiţa este în faza de muguri florali uniţi; PED = 2-3 adulţi/plantă, când rapiţa este în faza de muguri florali separaţi şi pedunculii florali sunt alungiţi). Dacă rapiţa a început să înflorească atunci atacul gândacului lucios nu mai este aşa de periculos iar un tratament în vegetaţie nu se justifică.

 

Citeşte AICI despre gărgăriţele silicvelor şi gândacul păros!

un articol de
EMIL GEORGESCU
INCDA Fundulea

Vizualizat: 1193 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?