Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

10 paşi tehnologici pentru Grâul Premium

Publicat: 11 septembrie 2020 - 11:40
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Tehnologia de cultivare a grâului Premium este foarte pretenţioasă, dar grijile fermierilor sunt răsplătite prin productivitatea soiului şi conţinutul de 16-18% proteină.

Soiurile Premium fac parte din categoria grâului comun (Triticum aestivum vulgare), cunoscut sub numele de grâu pentru pâine, care ocupă 90% din suprafaţa mondială cultivată cu grâu.

grau premium 1_b

SOIURI DE GRÂU COMUN

Familia grâului comun este una vastă, incluzând:
• Soiuri destinate furajării animalelor, cu un conţinut de numai 9-11% proteină; au o conotaţie la bursă cu 10-20% mai mică decât grâul folosit în panificaţie;
• Soiuri pentru panificaţie din categoriile A şi B, productive şi foarte productive, cu un conţinut de 12-14% proteină; deţin circa 50% din suprafaţa cultivată cu grâu;
• Soiuri din categoria E sau PREMIUM, foarte productive, cu un conţinut de 16-18% proteină. Sunt considerate amelioratoare, în diferite amestecuri cu soiuri cu conţinut mai mic de proteină şi gluten care le face mai bune pentru panificaţie.

grau premium 2_b

SUCCESUL SOIURILOR PREMIUM ÎN 10 PAŞI

Verigile tehnologice importante pentru soiurile Premium cu influenţă directă asupra nivelului recoltei şi a calităţii boabelor din anul viitor care se hotărăsc în aceste zile sunt:

grau premium 4_b

  1. Zonarea soiurilor pretenţioase faţă de condiţiile pedoclimatice trebuie făcută în zone foarte favorabile de cultivare a grâului de toamnă: câmpia din vestul României, respectiv Câmpia Banatului şi Câmpia Crişurilor, în Câmpia Dunării (din sudul Olteniei, terasele Dunării din stânga Oltului, sudul Câmpiei Teleormanului şi vestul Câmpiei Bărăganului), Câmpia Transilvaniei şi partea de nord-est a Moldovei.
  2. Solurile favorabile sunt cele lutoase şi argilo-lutoase sub aspect textural, solul cu capacitate bună de reţinere a apei şi cu subsol permeabil cu pH 6-7,5, structurate şi cu stare bună de fertilitate.
  3. Plantele premergătoare preferate sunt cele care au părăsit terenul în prima jumătate a lui august şi îmbunătăţesc fertilitatea solului: leguminoasele pentru boabe (cu precădere mazărea) şi cele furajere, specii din alte familii botanice, precum rapiţa, cartoful pentru consum de vară, ş.a. În anii secetoşi, soia nu poate fi folosită ca premergătoare, din cauza stresului pentru apă.
  4. Lucrările solului trebuie să se încadreze în prevederile sistemului convenţional. Două variante sunt preferate. Prima presupune: discuirea miriştei plantei premergătoare; o lucrare cu gruberul cu discuri sau cel rotativ, care poate fi asociat cu o grapă cu colţi; semănatul culturii. A doua variantă: grapa cu discuri pentru distrugerea miriştei şi conservarea apei în sol; lucrarea cu plugul la adâncimea de 25 cm; cultivator cu discuri şi grapă rotativă pentru pregătirea patului germinativ; semănatul culturii. Aratul cu plugul este necesar doar la desţelenirea lucernierilor, trifoiştilor şi pe terenurile infestate cu rozătoare, pentru a le distruge cuiburile.
  5. Fertilizarea soiurilor de grâu Premium se face după regulile specifice grâului destinat panificaţiei, respectiv în funcţie de cartarea agrochimică a solului, consumul specific pentru o tonă de boabe şi producţia secundară aferentă (25 kg N, 12 kg P2O5 şi 27 kg K2O), planta premergătoare, caracteristicile climatice ale anului precedent, producţia planificată şi soiul cultivat. În toamnă, obligatoriu se fertilizează cu fosfor, potasiu şi 1/2-2/3 din doza de azot, calculate pentru producţia planificată.
  6. Alegerea soiului se corelează cu particularităţile pedoclimatice ale zonei. Dintre însuşirile morfologice, atenţie trebuie acordată înălţimii tulpinii, ştiută fiind relaţia dintre înălţimea plantei şi rezistenţa la cădere, cu consecinţe referitoare la fertilizarea cu azot. Soiuri Premium cu talie înaltă sunt: Astardo (120 cm), Arnold (110 cm), Pireneo (110 cm), Atrium şi Josef (100-105 cm), Fulvio (100 cm). La acestea este necesară aplicarea în vegetaţie de substanţe pentru reducerea înălţimii plantelor şi îmbunătăţirea rezistenţei la cădere.
  7. Perioada de semănat este cuprinsă între 1 şi 20 octombrie, în toate zonele menţionate ca favorabile cultivării soiurilor Premium.
  8. Densitatea de semănat. Literatura de specialitate indică o densitate între 500 şi 750 spice/mp . În experienţele din sudul României, a rezultat că producţia maximă s-a obţinut în varianta cu 615 spice/mp. Densitatea trebuie atent stabilită, în corelaţie cu capacitatea de înfrăţire a soiului, condiţiile climatice din perioada de semănat şi calitatea patului germinativ creat.
  9. Cantitatea de sămânţă, la o densitate de 500 b.g./mp, la o MMB de 40-60 g, variază între 211 kg/ha şi 316 kg/ha. În caz de întârziere a semănatului cantitatea de sămânţă se măreşte cu 10-15 kg/ha.
  10. Adâncimea de semănat nu trebuie să depăşească 4 cm, pentru a evita pierderile energetice cauzate de alungirea coleoptilului, cu efecte asupra recoltei.

În condiţiile respectării verigilor tehnologice menţionate, la data intrării în iarnă grâul va fi înrădăcinat şi înfrăţit, ceea ce îi asigură o bună iernare.
RECOMANDAREA FERMY
Lucrarea de bază a solului cu plugul nu se mai execută pe mari suprafeţe, din dorinţa fermierilor de a conserva solul şi de a reduce cheltuielile de producţie. Practica este deja generalizată în SUA, Brazilia, Argentina, Australia ş.a., unde s-a optat pentru sistemul fără plug, după cum urmează: scarificat, tiger sau gruber şi semănat şi fertilizat. Această variantă este recomandată şi pentru soiurile Premium, având avantaje multiple: solul este lucrat pe profil, se refac fluxurile pe profil, rădăcinile explorează o cantitate mai mare de sol şi este stimulată viaţa biologică a solului.

grau premium 3_b

VERNALIZAREA GRÂULUI

Şi plantele au nevoie de frig pentru a trece de la faza vegetativă la cea generativă (de formare a rodului). Ce este vernalizarea grâului şi cum poate influenţa productivitatea soiurilor? Citeşte informaţii de specialitate despre acest subiect AICI!

un articol de
IOAN BORCEAN

Vizualizat: 1704 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?