Agronomie
NOUĂ TONE de GRÂU la hectar
În Insula Mare a Brăilei în toamna 2018 au fost cultivate cu grâu 13.800 de hectare. La ferma Gemenele, coordonată de inginerul Alexandru Constantinescu, se află câmpul experimental unde sunt în testare mai multe soiuri de grâu românesc şi străine, în 19 variante de lucru (densităţi, norme de semănat şi distanţe între rândurile de plante). De câţiva ani încoace, în toate cele 29 de ferme ale IMB s-a generalizat tehnologia de semănat cu o distanţă între rânduri de fix 25 cm. Anul acesta, după ultima evaluare, în câmpul de testare al Fermei Gemenele, două soiuri străine de grâu, semănate cu o cantitate de 350 boabe germinabile/mp, la care s-a aplicat aceeaşi tehnologie, vor produce în jur de 8,7 tone de boabe la hectar!
CE VOR PLANTELE în lupta lor pentru MARILE RECOLTE?
În dezvoltarea filogenetică a fiecărei culturi agricole, aceasta şi-a înregistrat în informaţia sa genetică toate cerinţele privind aprovizionarea cu apă, cu lumină, cu căldură, cu aer, cu elemente nutritive, cu spaţiu de nutriţie, deci cu toţi factorii de mediu.
AUGUST: floarea în hambar, rapiţa sub glie
Agenda fermierului în luna august este foarte încărcată cu activităţi prioritare, precum recoltarea florii-soarelui şi a şofrănelului, prelucrarea solului pe terenurile eliberate de plantele premergătoare, irigarea culturilor succesive şi, nu în ultimul rând, înfiinţarea plantaţiilor de rapiţă. Să le luăm pe rând!
Diabrotica, un coşmar care poate deveni realitate
Porumbul ocupă mari suprafeţe de teren agricol în România. Motivele sunt cunoscute, unul dintre acestea fiind tocmai rentabilitatea culturii, în ciuda preţurilor de valorificare foarte volatile de la un an la altul şi chiar de la o lună la alta. De ceva ani buni, în România cultura porumbului este ameninţată de dăunătorul Diabrotica virgifera virgifera.
Culturile prăşitoare prind „gustul” producţiilor bune
Începând cu ultima lună a verii, producătorii agricoli au în faţă o agendă de câmp destul de încărcată. Campania de seceriş se desfăşoară în ritm susţinut în fermele unde activitatea a fost ireproşabil organizată. În funcţie de gradul de coacere a lanurilor, de momentul intervenţiei, de forţele mecanice şi umane mobilizate, dar şi de fluxul recoltare - transport - depozitare, lucrarea s-a încheiat în multe dintre unităţile de producţie.
RĂZBOIUL ECONOMIC e o realitate incontestabilă!
De altfel, oricât ar părea de aiurea, pacea nu există! Doar iluzia unei stări domestice în care lumea muncește pentru o viitoare conflagrație. Însă o anumită liniște creatoare, da, putem spune că se mai poate găsi între două lupte pe ceva anume.
CITEŞTE Revista FERMA, ediţia 1-14 AUGUST 2019!
Noutăţi despre subvenţiile APIA, despre fonduri UE pentru fermieri, starea culturilor agricole, reportaje în ferme, tehnică și tehnologii agricole noi, învăţământ agricol, noutăţi legislative, comentarii, evenimente şi anunţuri agricole, în revista Ferma, ediţia 1-14 august 2019!
RALF 2019 - Forumul Internațional al Marilor Fermieri. Noutăţile ediţiei
Pentru al 4-lea an consecutiv, RALF - Romanian Agriculture Leadership Forum va reuni la București reprezentanții marilor ferme din România, alături de lideri din agricultură și fermieri invitați din Europa, America și Asia, în cea mai amplă ediție de până acum. Suprafața totală exploatată de fermierii participanți la ultima ediție RALF a fost de peste 520 de mii de hectare.
Omida fructificaţiilor e o ameninţare tot mai mare
Până acum şapte-opt ani, omida fructificaţiilor (Helicoverpa armigera) era un dăunător aproape „invizibil”. Cea mai bună dovadă este faptul că în trecut insecta era cunoscută mai degrabă sub numele de „omida capsulelor de bumbac”. Cum această cultură nu prea mai există în ţara noastră, fermierii au crezut că dăunătorul nu mai are „obiectul muncii” şi au scăpat definitiv de el. Ei bine, nu este chiar aşa.
Limitele cunoaşterii are efecte palpabile în câmp
Indiferent de nivel, în cazul nostru, începând de la fermă şi până la cercetarea agricolă, cel puţin două cauze principale limitează cunoaşterea: 1. capacitatea observatorului de a înţelege corect ceea ce constată (pentru că situaţiile nemaivăzute pot fi înţelese doar parţial corect, neavând cu ce să fie comparate); 2. capacitatea de a aplica ceea ce s-a constatat. Iar capacitatea omenească de a uita face ca de unele probleme să ne lovim din nou.
