Am scăpat de Tanymecus, dar să nu uităm de Ostrinia

Cu aproape două luni în urmă, fermierii erau într-o mare frenezie pe câmpurile patriei. Semănau porumbul încă din ultimele zile ale lunii martie, în speranţa unei răsăriri fără probleme. La prima vedere, decizia lor de a semăna timpuriu era una explicabilă, având în vedere căldura nefirească din acea perioadă. Mulţi se aşteptau la un aprilie călduros şi secetos. Mulţi s-au temut să nu rămână fără umiditate în sol când răsare porumbul. Numai că... socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din... câmp. După un martie călduros a venit un aprilie rece şi ploios. La fel şi primele două decade ale lunii mai. Drept urmare, cei care au semănat foarte devreme anul acesta au tras lozul „necâştigător”. 

Cu aproape două luni în urmă, fermierii erau într-o mare frenezie pe câmpurile patriei. Semănau porumbul încă din ultimele zile ale lunii martie, în speranţa unei răsăriri fără probleme. La prima vedere, decizia lor de a semăna timpuriu era una explicabilă, având în vedere căldura nefirească din acea perioadă. Mulţi se aşteptau la un aprilie călduros şi secetos. Mulţi s-au temut să nu rămână fără umiditate în sol când răsare porumbul. Numai că... socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din... câmp. După un martie călduros a venit un aprilie rece şi ploios. La fel şi primele două decade ale lunii mai. Drept urmare, cei care au semănat foarte devreme anul acesta au tras lozul „necâştigător”.

BANI MUTAŢI la sprijinul cuplat VEGETAL!

Guvernul a aprobat, la finalul lunii mai, sumele alocate pentru plata sprijinului cuplat vegetal pentru anul 2018. Plafonul maximum este de 82.334.250 euro (383.990.475 lei).

Nu bate geanta cu registrul

Expresia din titlu era folosită în urmă cu 40-45 de ani de perceptorul care venea periodic prin sat să adune taxele locale. Expresia folosită în urmă cu jumătate de secol este foarte valabilă şi astăzi, pentru că, cel puţin în agricultură (în cultura plantelor de câmp), între teorie şi realitate există mereu o distanţă mai mare sau mai mică. În cele ce urmează vorbim despre o distanţă mai mare.

Agricultură de import

Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti”, Valeriu Tabără, consideră că nu se poate construi o agricultură performantă în România fără o cercetare agricolă autohtonă care să cuprindă şi cercetarea fundamentală, şi pe cea aplicativă.

Aşteaptă NOUA recoltă 2019 cu hambarele pline

La jumătatea lunii precedente încă mai erau producători agricoli cu silozurile pline de grâu. După ce anul trecut au plătit în natură arenda proprietarilor de terenuri, unii agricultori au adoptat strategia depozitării grâului rămas din recolta 2018. 

Păgubiţii... nedespăgubiţi - promisiunea guvernamentală are picioare scurte

De ce nu despăgubeşte Guvernul fermierii pentru culturile de rapiţă calamitate în toamna anului trecut? Este întrebarea lui Florian Vizireanu, fermier din satul Scorţaru Vechi, comuna Traian, judeţul Brăila. Şi ca el, destul de mulţi cultivatori aşteaptă ca Ministerul Agriculturii să aloce fonduri pentru compensarea pierderilor suferite de agricultori de pe urma fenomenelor meteorologice cum este seceta pedologică!

Fondul funciar după 1990

Aflăm constant de la INS date actualizate despre mersul agriculturii româneşti. Le citim, fie cu entuziasm, fie cu îngrijorare şi trecem la următoarea ştire. Dar nu reuşim să obţinem perspectiva, privirea aceea de ansamblu, cu ajutorul căreia ştim de unde venim şi cum au evoluat lucrurile, în funcţie de anumite criterii...

Secerişul bate la uşă - în aşteptarea campaniei agricole de vară

Iată-ne ajunşi în prima lună a verii, după câteva săptămâni de fenomene meteorologice extreme: precipitaţii abundente, diferenţe mari ale temperaturilor diurne şi nocturne, căderi de grindină, asezonate cu intensificări ale vântului, vijelii şi tornade. Culturile semănate în toamna trecută au recuperat din întârziere şi se grăbesc să ajungă la coacere. Iunie reprezintă intrarea în linie dreaptă a campaniei agricole de vară pentru recoltarea primelor culturi aducătoare de bani în buzunarul fermierilor.

Fermier şi student!

La aproape 21 de ani, lucrează cot la cot cu tatăl său în ferma familiei şi este şi student în anul doi de studiu la Inginerie Economică în Agricultură, în cadrul USAMV Bucureşti. MĂDĂLIN VIŞAN, din comuna Şoldanu, judeţul Călăraşi, a câştigat TABLETA SAMSUNG pusă în joc la CONCURSUL de FOTOGRAFII organizat de Revista FERMA şi FARM TECH la AgriPlanta - RomAgroTech 2019.

FERMIERII şi BANII, o poveste fără sfârşit

Ca să meargă bine, o afacere în agricultură are nevoie, fireşte, de condiţii naturale prielnice, dar mai e nevoie şi de alţi factori care nu ţin de mediul înconjurător. Bunăoară, banii! Nevoia de bani dă deseori bătaie de cap fermierilor. De unde ar putea lua, aşadar, agricultorul, banii necesari?