Per ansamblu, luna februarie 2011 se va caracteriza printr-un regim termic mediu diurn al aerului normal, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. Temperaturile medii ale aerului se vor situa între -6 şi 4oC, limite apropiate de mediile multianuale, în cea mai mare parte a zonelor de cultură.
Din punct de vedere pluviometric sunt posibile depăşiri ale valorilor normale de precipitaţii în vestul ţării, iar în restul teritoriului agricol cantităţile de apă vor fi în general normale. De asemenea, precipitaţiile vor fi însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului.
Precizăm că aceste informaţii nu exclud posibilitatea apariţiei unor situaţii cu valori extreme de temperatură sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot conferi un caracter sever intervalului respectiv.
Starea solului
Rezerva de umiditate accesibilă plantelor de grâu de toamnă, pe adâncimea de sol 0-100 cm, va prezenta valori apropiate de optim şi optime, în majoritatea zonelor de cultură. Pe unele suprafeţe agricole din sud-estul, sudul şi vestul ţării, conţinutul de apă din sol se va situa în limite satisfăcătoare. Pe terenurile joase şi cu drenaj defectuos din vestul şi centrul teritoriului agricol, local vor fi posibile băltiri temporare de apă la suprafaţa solului.
Caracteristici fenologice
Pe parcursul lunii februarie, culturile de câmp şi speciile pomiviticole se vor afla predominant în stadiul de repaus vegetativ în cea mai mare parte a zonelor de cultură, exceptând intervalele calde, când vor fi posibile reluări lente şi temporare ale proceselor de creştere şi dezvoltare, îndeosebi pe suprafeţele agricole din jumătatea de sud a ţării.
În zilele cele mai reci, cu temperaturi minime situate sub pragurile biologice critice de rezistenţă a plantelor (-10... -15oC), vor fi posibile vătămări ale aparatului foliar (brunificare, arsuri etc.), îndeosebi la culturile cerealiere de toamnă semănate în afara epocii optime, nepregătite pentru rezistenţa la condiţiile de iernare şi fără strat protector de zăpadă.
Orzul şi grâul de toamnă însămânţate în perioada optimă vor parcurge predominant fazele de formare a frunzei a treia şi de înfrăţire (35-100%), plantele având unul-doi fraţi bine dezvoltaţi, iar culturile întârziate se vor afla la răsărire şi apariţia frunzei a treia (30-100%). Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine în general bună şi medie, iar în semănăturile efectuate tardiv, starea de vegetaţie va fi medie şi slabă, frunzele bazale fiind uscate parţial/total, cu aspect pălit şi culoare galbenă.
Culturile de rapiţă din Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania îşi vor continua dezvoltarea aparatului foliar, plantele având o stare de vegetaţie per ansamblu bună şi medie, în special în culturile înfiinţate în epoca optimă. Pe terenurile unde aparatul foliar a fost afectat de temperaturile scăzute din intervalele geroase, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta medie şi slabă, iar densitatea redusă.
Pomii fructiferi şi viţa de vie se vor afla predominant în stadiul de repaus biologic, în majoritatea plantaţiilor. Totodată, pe terenurile cu expoziţie sudică, local va fi posibilă semnalarea fazei de umflare a mugurilor de rod, îndeosebi la speciile pomicole timpurii de sâmburoase. În zonele depresionare, scăderea temperaturilor din aer sub -15oC (prag biologic critic) vor putea afecta viabilitatea mugurilor de rod, în special la speciile timpurii de cais şi piersic.
Recomandări de specialitate:
• continuarea efectuării controlului biologic pentru determinarea viabilităţii plantelor la culturile de toamnă, precum şi a elementelor de rod la pomii fructiferi şi viţă de vie;
• efectuarea arăturilor în vederea însămânţărilor de primăvară;
• aplicarea de îngrăşăminte minerale pe bază de azot şi potasiu la speciile de toamnă semănate în epoca optimă;
• continuarea lucrărilor de întreţinere şi administrarea îngrăşămintelor organice în plantaţiile pomi-viticole.