Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

După ploile de mai: Cât de mult riscăm dacă reînsămânţăm?

Publicat: 22 mai 2020 - 14:11
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Când credeau că au pierdut totul din pricina secetei, care efectiv a uscat plantele, luna mai a adus ploaia în câmp. A fost de-ajuns? Ce lucrări fac fermierii în continuare?

Potrivit ministrului Agriculturii, în România, suprafeţele cu culturi însămânţate în toamnă, grav afectate de secetă, ar fi în jurul a 1,2 milioane de hectare.
În zona de nord a Teleormanului, precipitaţiile de circa 40 l/mp au fost ca o gură de oxigen şi au „restartat” culturile, mai ales că păioasele de toamnă începuseră să se usuce. „După ploi, plantele încep să-şi revină, e bine şi pentru păioase, şi pentru prăşitoare. Noi aicea am fost cam la limită între seceta pedologică şi cea hidrologică extremă”, susţine Ion Dobre.
A existat o stagnare a proceselor fiziologice, uscarea a fost parţială, frunzele bazale erau duse. Îngrijoraţi că nu-şi vor recupera din cheltuieli, fermierii şi-au pus speranţele în culturile de primăvară.
Ion Dobre lucrează în jur de 900 hectare de teren. Are semănate 450 ha cu grâu şi 50 cu orz. De asemenea, a însămânţat cu porumb 70 ha şi restul cu floarea-soarelui. Rapiţă nu a mai îndrăznit să cultive, aşa cum au făcut-o mulţi dintre cultivatorii din judeţ.

harta secetei_b

După ploaie, câmpul s-a schimbat complet

„Am aplicat, pe sărite, o lucrare fitosanitară cu fungicid şi insecticid pe anumite sole, unde plantele aveau un aparat foliar mai puţin dezvoltat. Am văzut pe vetre că afidele începuseră să apară, dar nu am îndrăznit să intervin, pentru că orice lucrare făcută pune presiune pe plantă. Am încercat un tratament cu aminoacizi, dar în lipsa umidităţii, plantele nu au reuşit să neutralizeze atacurile, evidenţiindu-se un efect de stres”, a susţinut fermierul. „După frontul de ploi de la începutul lunii se vede că s-a schimbat total câmpul; sperăm ca regimul de precipitaţii să revină aproape de normal”, a precizat teormăneanul, care se pregătea să intre la erbicidat şi la prăşitul florii şi al porumbului. Vezi harta cu rezerva de apă pe judeţe, după ploile din primele zile ale lunii mai (sursa: ANM).

ion dobreTeleorman_b

„Simţeam că vor cădea precipitaţii şi am administrat, cu prudenţă, îngrăşăminte pe jumătate din suprafaţă, pentru că nu am vrut să risc. Ultima fracţie (din trei) de azot cu uree a prins numai bine” - Ion Dobre, fermier din Teleorman

Culturi calamitate pe 80% din suprafaţă

Seceta pedologică puternică şi extremă instalată în Bărăganul brăilean a dus la calamitarea cerealelor păioase şi a rapiţei. „Cu excepţia fermierilor care irigă, în judeţul Brăila, orzul, orzoaica, grâul şi rapiţa sunt compromise în proporţie de peste 80%! Nenorocirea este cu atât mai mare cu cât dacă nu plouă zdravăn (40-50 l/mp de apă), nu se poate lucra terenul pentru reînsămânţare”, susţine Florian Vizireanu.
Fermierul a cultivat circa 150 ha cu grâu şi rapiţă şi n-a rămas decât cu paguba, în jur de 150 mii lei! Comisia a evaluat calamitarea culturilor cu până la 95%. Paradoxul este că nici seminţe de prăşitoare pentru reînsămânţare nu se găsesc pe piaţă.

„Fermierii nu se aventurează să semene până ce nu văd terenul prelucrat, însă fără ploaie e muncă în zadar. Când s-a pregătit terenul pentru floare şi porumb, nu se vedeau utilajele, norul de praf era până la cer! Nu s-a întâmplat asta nici în ’47! Culturile de primăvară încolţesc, răsar, rădăcinile pătrund în uscăciune şi apoi se usucă. La 10 plăntuţe de floare numărate, una este picată. Eu, după 15 ha, m-am oprit din semănatul porumbului”, declară cultivatorul.
Florian Vizireanu este de părere că trebuie regândite irigaţiile. ANIF trebuia să decolmateze canalele de aducţiune şi desecare, să le umple şi acum fermierii puteau iriga. Or, în realitate, apa a fost pompată cu întârziere pe reţea, dar evapotranspiraţia este foarte mare. De aceea fermierul crede că anul acesta nu va face mare lucru cu udările: „Buletinele meteo sunt alarme false; chiar şi cele de pe Euronews prognozate de NASA. Sunt zile cu umiditatea în atmosferă sub 25%, încât dimineaţa nici roua nu se mai formează”.

Vizireanu_b

„Am înţeles că pentru compensarea pierderilor se va stabili o sumă forfetară de până la 5.000 euro pe fermă. Nu se mai ţine cont de câţi bani ai cheltuit. Îmi vine rău dacă socotesc cât am cheltuit. O vorbă din popor spune că pământul înghite bani, fiare şi… oameni!” - Florian Vizireanu, fermier din Brăila

Ogoarele vor rămâne goale

Fermierii dobrogeni nu vor să reînsămânţeze terenurile ocupate cu culturile de toamnă calamitate.
Aedin Celzin din Osmancea, lucrează peste 3.000 ha, din care circa 2.000 sunt puternic afectate de seceta pedologică extremă. „Nu am să întorc nimic pentru că nu mai vreau să cheltuiesc. Este riscul prea mare. Ploaia căzută ajută culturile prăşitoare deja semănate. După ce se va zvânta solul, am să erbcidez culturile de floare şi porumb”, susţine fermierul.

În nordul judeţului Constanţa, la Fântânele, un alt agricultor a rămas fără semănături de toamnă. „Am câteva sute de hectare afectate de secetă şi ger; nu se mai poate salva nimic. Încă nu m-am decis să reînsămânţez”, precizează Telu Voicu, fermier care a reuşit o tranzacţie de succes: înainte de pandemie a vândut 13.000 tone de grâu cu 198 euro/tona.

erbicidare mai_b

Recomandări la semănat

Alţi producători agricoli sunt hotărâţi să reînsămânţeze suprafeţele calamitate cu prăşitoare. „Fermierilor care au culturile de orz şi de grâu afectate de secetă le-am recomandat să nu intre cu discul, pentru că risipesc şi bruma de apă rămasă în sol. Cei care au maşini de semănat mai performante pot intra la semănat direct în tarla şi imediat din spate să vină cu un erbicid total (un glifosat)”, a susţinut Ionuţ Bălan, director de vânzări Buzau şi Vrancea la Saaten-Union România & Rapool Ring România.

Acesta precizează că, în general, se întorc culturile de grâu şi orz pentru a fi recultivate cu porumb. Majoritatea fermierilor se feresc de floare pentru că este interzisă tratarea seminţei cu neonicotinoide. Se ştie că în sol există suficientă rezervă de Tanymecus şi există riscul major ca dăunătorul să distrugă o bună parte din cultură.
În alegerea hibrizilor, fermierii trebuie să ţină cont ca recoltatul să se desfăşoare eşalonat, pe măsură ce ştiuleţii ajung la maturitate. Pot fi folosiţi atât hibrizi mai timpurii, cât şi semitardivi, în funcţie de grupa FAO a seminţei şi de epoca de semănat.

ionut balan_b

O mare durere: scadenţele de plată!

„În aceste sezon productiv, cheltuielie sunt mai mari, s-au făcut investiţii pe unitatea de suprafaţă la cerealele păioase, acum vin alte costuri: cu sămânţa de porumb, cu lucrările de fertilizare şi tratamentele fitosanitare... În vară va fi o mare problemă pentru fermieri: vor veni termenele de plată, ei vor trebui să plătească scadenţele la grâu, la orz, la rapiţă; vin leasingurile la utilaje, sunt datoriile la stat, şi, nu în ultimul rând, va trebui plătită arenda. Va fi o mare durere!”, a precizat Ionuţ Bălan.

Vizualizat: 1364 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?