Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Diagnoza agrometeorologică pentru 01-31 iulie 2012

Publicat: 22 august 2012 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În luna iulie 2012 a predominat un regim termic al aerului în general mai ridicat decât în mod normal, pe aproape întreg teritoriul agricol, chiar deosebit de ridicat în sudul, sud-estul şi estul ţării

Click pe poza pentru galerie!

Temperatura medie diurnă a aerului înregistrată pe parcursul lunii iulie a fost cuprinsă între 16 şi 33 °C, valori mai ridicate cu 1…10 °C în raport cu mediile multianuale. Maximele din aer s-au situat între 20 şi 42 °C, iar minimele, între 10 şi 26 °C, la nivelul întregii ţări. În zilele călduroase, cele mai ridicate temperaturi (38…42 °C) s-au înregistrat în zonele sudice şi estice.

Pe parcursul lunii iulie, instabilitatea atmosferică s-a manifestat cu precădere în vestul, centrul şi nordul ţării, unde cantităţile de apă au fost mai însemnate din punct de vedere agricol, figura 1. De asemenea, precipitaţiile au fost sub formă de aversă, fiind însoţite de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, local, cu aspect de vijelie, precum şi căderi de grindină, care au afectat parţial culturile agricole.

 

Caracteristici agrometeorologice

Rezerva de umiditate la data de 31 iulie 2012, pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura neirigată de porumb, înregistra valori scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind extremă şi puternică, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. În cea mai mare parte a Banatului şi, local, în sudul Crişanei, sud-vestul Transilvaniei, vestul Moldovei şi nord-vestul Olteniei, aprovizionarea cu apă a solului se încadra în limite satisfăcătoare, figura 2.


Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Pe fondul regimului termic din aer şi sol mai ridicat decât în mod obişnuit, procesele vegetative la speciile prăşitoare au fost stânjenite, înregistrându-se ofilirea temporară şi răsucirea frunzelor în orele de amiază, îngălbenirea şi uscarea parţială sau totală a acestora, îndeosebi pe terenurile agricole unde s-au menţinut deficite ridicate de umiditate din sol.

Ca urmare, starea de vegetaţie a culturilor a fost per ansamblu medie şi slabă, plantele având ştiuleţi subdimensionaţi şi boabe şiştave la porumb, precum şi capitule cu diametrul redus şi seminţe seci la floarea-soarelui. Totodată, la pomii fructiferi şi viţa de vie s-au semnalat îngălbenirea frunzelor, căderea prematură şi subdimensionarea fructelor, precum şi forţarea procesului de acumulare a zaharurilor.

La grâul de toamnă s-au finalizat lucrările de recoltare la nivelul întregii ţări, producţiile obţinute oscilând între 1400 şi 5000 kg/ha.

Sub aspect fenologic, cultura de floarea-soarelui a înregistrat maturitatea în ceară (10-100%) şi deplină (10-40%), pe întreg teritoriul agricol al ţării, plantele prezentând o stare de vegetaţie în general medie şi slabă.

Porumbul a parcurs fazele de maturitate în lapte (10-100%) şi ceară (10-60%), precum şi maturitatea deplină (10-30%), îndeosebi la hibrizii timpurii şi extratimpurii.
Sfecla de zahăr a înregistrat alungirea şi îngroşarea axei hipocotile (10-100%), în toate bazinele specializate.

Cultura de cartof a parcurs fazele de creştere a tuberculilor (80-100%) şi de veştejire a vrejilor (30-100%), fermierii continuând totodată recoltarea la speciile pentru consum. În Moldova s-a menţinut atacul gândacului de Colorado (Leptinotarsa decemlineata) şi de mană (Phytophora infestans).

În aproape toate plantaţiile pomicole, la soiurile de seminţoase (măr, păr, gutui) s-a produs creşterea, dezvoltarea rodului şi acumularea zahărului în fructe, iar la speciile de sâmburoase (cais, piersic, prun) ajunse la maturitatea tehnologică se continuă recoltarea. Izolat, în Moldova s-a înregistrat atacul de făinare (Podosphaera sp.) şi de viermele merelor (Cydia pomonella).

Viţa de vie a parcurs fazele de creştere şi de dezvoltare a boabelor, în majoritatea podgoriilor.
Lucrările agricole în câmp s-au desfăşurat, per ansamblu, cu dificultate.

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ DE METEOROLOGIE
Director executiv: Dr. Elena MATEESCU   
Şef Laborator Agrometeorologie: Daniel ALEXANDRU
Colectiv de elaborare: Dumitru ANGHEL, Maria NISTOR
Tel.: 021 3163116
E-mail: relatii@meteoromania.ro
Web: www.meteoromania.ro

Vizualizat: 469 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?