Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Viitorul Camerelor Agricole în viziunea lui Cioloş

Publicat: 23 martie 2020 - 18:37
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Camerele Agricole, un proiect născut mort, care ar putea fi resuscitat prin implicarea autorităţilor decidente dacă ar exista mai multă dorinţă şi viziune exprimate coerent.

Până atunci, însă, haideţi să aflăm care mai este părerea fostului comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, alături de care am dezbătut această problemă nu demult, într-o discuţie oarecum privată.

Chiar dacă propunerea legislativă pentru înfiinţarea camerelor agricole a venit la câteva luni după eliberarea sa din funcţia de ministru al Agriculturii, Cioloş a fost de la bun început un susţinător al acestei idei. Însă, aşa cum o spune şi acum, legea, în felul în care a fost ea gândită, nu putea fi pusă în aplicare, deoarece aceste camere agricole aveau prea multe atribuţii. „Ideea noastră era să începem cu mai puţine atribuţii şi să identificăm pe parcurs care este specificul fiecărei zonei. Pentru că ce este relevant pentru judeţul Suceava nu se potriveşte cu ce se întâmplă în Călăraşi sau Giurgiu, unde profilul de agricultură este complet diferit. Eu aşa m-am gândit la momentul respectiv, să se acorde un buget de consultanţă în baza unui contract pe trei ani între Ministerul Agriculturii şi Camerele Agricole, iar în schimbul acestor bani, ministerul să ceară consultanţă gratuită pentru fermierii mici şi mijlocii, spre exemplu, sau să se pregătească proiecte pentru achiziţia de utilaje ori să facă instruiri pe anumite domenii de interes. Adică nişte servicii minime pe care Camerele Agricole să le presteze gratuit pentru fermieri folosind acel buget. După care să existe o transparenţă totală astfel încât să putem verifica în orice moment dacă agricultorii au fost informaţi şi dacă sunt eficiente toate aceste măsuri”, consideră actualul parlamentar european.

 Tractor in camp_b

Bani pentru fermieri prin Camerele Agricole

În opinia sa, Camerele Agricole ar putea avea un rol mult mai extins, devenind chiar un apendice al APIA. Acesta spune că s-ar putea delega preluarea de dosare de la APIA şi chiar distribuirea de bani către fermieri, iar ministerul să plătească aceste servicii. „Când am devenit comisar, am explicat că în noul PNDR vor fi bani pentru consultanţă, pe care statul român poate decide să-i trimită la fermieri. Exista varianta ca fermierii eligibili să primească un voucher cu care să poată merge fie la un consultant privat, fie la camera agricolă de care aparţin, care va presta serviciile în schimbul acelui voucher. Ne-am dorit astfel să creăm o capacitate de consiliere, nu doar pentru a completa nişte formulare şi a face un proiect. Consiliere care însoţeşte agricultorul de la proiectul de instalare până la stadii mai evoluate. Cum ar fi cineva care are producţie şi vrea să facă şi ceva procesare sau să se focalizeze pe un anumit tip de piaţă”, afirmă Dacian Cioloş.

Modelul austriac sau cel francez?

Cioloş susţine că ar trebui să ne inspirăm de la modelele funcţionale. „În Austria, de pildă, există o cameră consulară obligatorie. În sensul că dacă eşti înregistrat ca fermier, trebuie să te înscrii automat într-o cameră agricolă, iar aceasta e cumva semi-privată. Adică are şi atribuţii prin lege de a implementa anumite măsuri, care altfel ar fi în responsabilitatea statului. Şi pe lângă asta, are şi o componentă pe servicii de consultanţă privată. Pe când modelul francez e o formă de reprezetare şi o formă de prestare de servicii pentru agricultori, unde nu eşti obligat să fii membru, dar practic agricultorii sunt oricum sindicalizaţi într-un fel sau altul. Sunt cele trei mari sindicate - FNSA, Confédération Paysanne şi Coordination Rurale, care îşi dispută practic locurile în Camerele Agricole când se fac alegeri. Pentru sindicate sunt alocate cam două treimi din numărul de locuri într-o cameră agricolă judeţeană şi restul de o treime revin sistemului de cooperative, asigurări, reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale. Toţi agricultorii votează individual, dar votează liste. E ca un fel de mini parlament al agricultorilor. Bugetul acestor Camere Agricole este asigurat din cotizaţiile fermierilor, din servicii prestate care sunt plătite şi din contractele cu statul sau cu consiliile regionale şi judeţene”, mi-a explicat liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European.

 Dacian Ciolos_b

Dacian Cioloş: „Eu aşa m-am gândit: să se acorde un buget de consultanţă în baza unui contract pe trei ani între Ministerul Agriculturii şi Camerele Agricole, iar în schimbul acestor bani, ministerul să ceară consultanţă gratuită pentru fermierii mici şi mijlocii, spre exemplu, sau să se pregătească proiecte pentru achiziţia de utilaje ori să facă instruiri pe anumite domenii de interes”.

 

SOLUŢIA LUI CIOLOŞ ÎN CAZUL PLAFONĂRII SUBVENŢIILOR

Plafonarea subvenţiilor pentru exploataţiile de dimensiuni mari este un alt subiect de interes major în acest moment pentru fermierii români. Mai ales în contextul în care Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, ceea ce cu siguranţă va afecta bugetul comunitar multianual în perioada 2021-2027. Cioloş este de acord că va fi tot mai greu de justificat opiniei publice faptul că se dau fermierilor subvenţii nelimitate, indiferent de suprafaţă. „Aşa cum îmi spunea la un moment dat un fermier, cred că în cazul plafonării subvenţiilor pentru fermele mari, o soluţie ar fi să se păstreze un nucleu de câteva sute de hectare şi în rest să se facă prestare de servicii. În special pe terenul luat în arendă asta nu ar fi o problemă. Proprietarii terenurilor respective ar trebui să se grupeze şi să primească ajutorul din partea statului, după care să plătească fermierilor mari pentru ca să le lucreze pământurile. Aceştia vor lua în administrare acele suprafeţe de la semănat până la recoltat, proprietarii urmând să primească subvenţiile. Se încheie un contract pe tehnologia de producţie, prin care sunt îndeplinite anumite condiţii, iar proprietarii terenurilor vor fi taxaţi pentru munca prestată. Apoi, se pot face investiţii în plan local pentru valorificarea mai bună a produselor, fie în creşterea animalelor, fie în construcţia unei mori şi aşa mai departe. Un astfel de model ar putea funcţiona în sud, unde de obicei ţăranii îşi duc grâul de pe arendă la moară şi primesc în schimb bonuri pentru a cumpăra pâine de la brutărie”, declară Dacian Cioloş.


Articol publicat în revista Ferma nr. 3/252 (ediţia 15-29 februarie 2020)

Vizualizat: 323 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!