Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

România pe piaţa brânzeturilor

Publicat: 10 ianuarie 2020 - 15:33
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Datele statistice publicate de Eurostat arată circuitele comerciale ale produselor lactate atât pe piaţa comunitară, cât şi pe piaţa internaţională. Ne interesează să privim tabloul general, dar şi locul ţării noastre pe această piaţă.

În perioada ianuarie - august 2019, România a livrat pe piaţa europeană 8492 tone de brânză. Cu un an în urmă, în aceeaşi perioadă, cantitatea vândută în UE a totalizat 8266 tone, iar în aceeaşi perioadă a anului 2017 a înregistrat 9365 t. Prin urmare, vânzările au crescut cu 3% în 2019 faţă de 2018 (primele şapte luni), dar nu au revenit la nivelul din 2017. Dintre statele membre, cel mai mare exportator de brânzeturi pe piaţa comunitară este Germania, care a livrat în primele şapte luni ale acestui an 755.870 tone. Pe locul doi se află Olanda, cu 509.989 t, iar pe locul 3, Franţa, cu 365.297 t.
În ceea ce priveşte importurile de pe piaţa europeană, Germania ocupă tot locul 1, cumpărând de la statele membre 550.761 tone. Italia este al doilea stat importator de brânzeturi europene, cu 353.756 t. Pe locul 3 se află Marea Britanie, cu 326.671 t. România a importat de la statele membre, în primele şapte luni ale acestui an, 48.521 tone de brânzeturi, cantitatea fiind în creştere faţă de anii anteriori. Căror state membre le-a vândut România brânză şi în ce cantităţi? Avem date complete la nivelul anului 2018. Astfel, cea mai importantă destinaţie a brânzei româneşti a fost anul trecut Grecia. Pe locul doi s-a aflat Italia, unde am vândut 2967 t. O cantitate totală de 810 t a ajuns în Spania. Alte destinaţii sunt: Marea Britanie (729 t), Bulgaria (608 t) şi Germania (249 t). În total, anul trecut, România a exportat pe piaţa europeană 12.952 tone de brânzeturi.

Branza_b

Brânza românească, în ţara yankeilor
Cum stau lucrurile pe piaţa extra-europeană? În primele şapte luni ale anului 2019, România a livrat în total 1705 tone. Principala destinaţie a brânzeturilor româneşti au fost Statele Unite, unde au ajuns 461 t. Pe locul doi s-a aflat Libanul, unde am vândut 344 tone. O cantitate de 156 tone a ajuns în Libia. Alte ţări arabe interesate de brânza românească sunt: Arabia Saudită (24 t), Emiratele Arabe Unite (6 t), Irak (26 t), Kuweit (15 t). Au mai fost livrate 132 tone în Serbia, 8 tone în Ucraina şi câte o tonă în Canada şi Elveţia. Consultând exporturile României din 2018, observăm că vânzările către Statele Unite sunt în creştere, fiindcă anul trecut am trimis acolo 410 tone, iar anul acesta, numai în primele şapte luni, cantitatea a fost mai mare, 461 tone, după cum am precizat. De altfel, Statele Unite sunt principala destinaţie a brânzeturilor europene. În 2018, cantitatea totală de brânză exportată de europeni peste Atlantic a fost de 133 665 tone. Vânzările au scăzut, însă, faţă de anul 2017, când au totalizat 140.684 t. Au crescut însă livrările pe piaţa japoneză, însumând anul trecut 106 587 t, după ce în 2017 au fost 94 786 t, iar în 2016, 78 997 t.

Licenţe de export
România produce două sortimente de brânză protejate la nivel european: telemeaua de Ibăneşti (Denumire de Origine Protejată - DOP) şi telemeaua de Sibiu (Indicaţie Geografică Protejată - IGP). Dintre acestea, numai telemeaua de Ibăneşti ajunge, deocamdată, la export, fiindcă producătorul din Ibăneşti deţine licenţă pentru comerţ internaţional. Inginerul tehnolog Nicu Bumb mi-a declarat că anul trecut au ajuns în Statele Unite 5 tone de telemea de Ibăneşti, iar în Germania, 12 tone. Au mai trimis brânză şi în Spania. ”În ianuarie anul viitor, avem programată o întâlnire cu un reprezentant al unei companii care vinde în China”, mi-a dezvăluit inginerul. Telemeaua de Sibiu, în schimb, nu este exportată de producători, fiindcă nu întrunesc, deocamdată, condiţiile legale. Comerţul cu brânzeturi este desfăşurat, desigur, de companii specializate, dacă nu chiar direct de marii procesatori.

 Branza_b

PREŢUL LAPTELUI CREŞTE ÎNCET
Pentru fermierii care deţin exploataţii furnizoare de lapte, evoluţiile pe piaţa brânzeturilor sunt relevante numai dacă duc la o creştere a preţului laptelui. Potrivit Eurostat, în România, preţul laptelui a crescut în ultimii zece ani cu 8 euro/100 kg. În februarie 2009, preţul laptelui în România era de 22 de euro/100 kg. Adică, 0,22 euro/1 kg. La un curs de 4,2127 lei pentru 1 euro, rezultă că în 2009, preţul mediu al unui kg de lapte era de 0,9267 lei. În octombrie 2019, preţul laptelui în România a fost 30 de euro/100 kg. Adică 0,30 euro/1 kg. La un curs de 4,7569 de lei pentru 1 euro, rezultă un preţ mediu de 1,4270 de lei/1 kg.

 


Articol publicat în revista Ferma nr. 21/248 (ediţia 1-14 decembrie 2019)

 

Vizualizat: 631 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!