Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Retrospectiva 2020: Care a fost LEGEA ANULUI pentru fermierii României?

Publicat: 28 decembrie 2020 - 08:41
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

2020, an dificil pentru agricultori. Guvernul i-a ajutat, având, desigur, şi interese electorale. Parlamentul a dat însă lovitura anului: legea vânzării terenurilor.

Anul care tocmai stă să se încheie a fost marcat de pandemia Covid-19, cea mai puternică criză sanitară cunoscută de câteva generaţii încoace, şi de seceta extremă care a lovit cu precădere în sudul şi sud-estul ţării. Celor două mari năpaste cu efecte majore în plan uman şi agricol autorităţile le-au răspuns printr-o serie de măsuri, unele restrictive, altele de sprijin, mai ales financiar.

 

Restricţii drastice

 

În primăvară, când a lovit primul val al pandemiei şi autorităţile au instituit starea de urgenţă, care a presupus restricţii drastice de circulaţie, activităţile agricole au fost, însă, permise. Fermierii au avut voie să meargă pe ogoare sau la animale, cu condiţia completării declaraţiei pe propria răspundere. Au mai fost, pe ici, pe colo, şi situaţii în care agricultorii au fost amendaţi de poliţişti sau de jandarmi, dar, finalmente, Curtea Constituţională a României le-a declarat neconstituţionale.

 

Mesaje disperate

 

Pe scurt, agricultura a funcţionat. Şi încă prea bine! Pe reţelele de socializare au apărut, însă, mesaje disperate ale legumicultorilor care susţineau că sunt nevoiţi să-şi arunce salata, ridichiile şi ceapa verde, fiindcă nu mai au cui să le livreze. Pentru a-i sprijini, Ministerul Agriculturii a deschis o platformă pe site-ul propriu unde agricultorii puteau să publice gratuit anunţuri de vânzare. Anunţuri au fost publicate, cu sutele, dar clienţii au întârziat să apară.

 

De ce au pierdut micii fermieri?

 

Mesajele de disperare au fost preluate şi de jurnaliştii din presa agricolă care le-au promovat sub deviza ”haideţi să-i ajutăm pe fermierii români”. În atmosfera aceea ameninţătoare, ne-am întrebat mai puţin spre deloc, de ce nu mai pot micii fermieri să-şi vândă recolta din solarii, în condiţiile în care pieţele agroalimentare nu au fost închise (exceptând câteva oraşe, din iniţiativa administraţiilor locale), iar hypermarketurile au rămas deschise pe toată perioada stării de urgenţă. O eventuală explicaţie a întreruperii unor lanţuri de aprovizionare poate fi aceea că au fost închise unităţile HoReCa (Hoteluri, Restaurante şi Catering). Opinia publică ştie mai puţin despre relaţia restaurantelor şi cantinelor cu sectorul agricol. O relaţie care s-a dezvoltat în timp şi a dus la dezvoltarea de mici afaceri în agricultură. Sunt fermieri care vând cantităţi semnificative din recolta lor tocmai restaurantelor, fie direct, fie prin intermediari. Când restaurantele şi sălile de evenimente (botezuri, nunţi, înmormântări, petreceri, etc) s-au închis, automat oferta agricolă din acele ferme a fost afectată.

 

Salvarea - banii pe Măsura 21

 

Oricum, în baza Măsurii 21 instituită de guvern, legumicultorii, o parte din pomicultori şi cultivatorii de cartofi au fost declaraţi categorii eligibile pentru încasarea ajutorului financiar oferit din fonduri europene. Valoarea totală a schemei de sprijin este de 150.000.000 de euro, iar sumele acordate per exploataţie pornesc de la 700 de euro şi ajung până la 5000 de euro, în funcţie de suprafaţa eligibilă. Guvernul a alocat aceşti bani (a fost făcută promisiunea că vor fi achitaţi până la sfârşitul acestui an şi nu până la finalul lunii iunie 2021, termenul-limită prevăzut de regulamentul european) pentru toţi producătorii.

 

Inechitate între beneficiari

 

În acordarea acestui sprijin, statul nu face diferenţa între cei care au pierdut, realmente, şi cei care nu numai că nu au pierdut în timpul primului val de pandemie, din primăvară, dar chiar au înregistrat câştiguri mai mari decât într-un sezon obişnuit. Drept vorbind ar fi dificil dacă nu imposibil de făcut o evaluare riguroasă în această direcţie. Nu există un control aplicat pe producţie şi vânzare, astfel încât autorităţile să ştie dacă un fermier sau altul a înregistrat sau nu pierderi şi la cât se ridică procentul acestora. La noi, când e vorba de încasat nişte ajutoare, unii ţipă că au fost păgubiţi chiar dacă în realitate au avut câştig.

 

Să fie primit!

 

Pe de altă parte, în 2020, an electoral cu două rânduri de alegeri, guvernul nu-şi putea permite fineţuri în arta eminamente politică a miluirii cetăţenilor. Aşa că a dat 2-3000 de euro şi producătorilor agricoli cărora pandemia le-a sporit vânzările la piaţă. ”Să fie primit” şi-au spus beneficiarii, privind cu speranţă spre noul an.

 

Legea terenurilor

 

Separat de zbaterile provocate de Covid-19 şi de seceta extremă, a fost adoptată şi promulgată poate cea mai importantă lege a anului care stă să se încheie: Legea 175/2020 privind vânzarea terenurilor din extravilan. Revista Ferma deja a abordat în câteva articole prevederile noii legi şi eventualele efecte asupra pieţei funciare din România. Cu siguranţă vom ţine sub observaţie acest subiect. Amintim că legea a modificat substanţial legea 17/2014, fiind multiplicat numărul preemptorilor (sunt şapte ranguri de preemptori), fixate termene de minimum 5 ani de rezidenţă în România pentru dreptul de a cumpăra teren agricol şi impuse sancţiuni dure pentru nerespectarea anumitor prevederi.

 

Observatorul pieţei funciare

 

Din păcate, râvna parlamentarilor de a legifera din nou vânzarea terenurilor din ţara noastră nu a condus şi la obligarea unor instituţii de profil de a înfiinţa un Observator al pieţei funciare, unde să fie centralizate şi făcute publice date privind suprafeţele şi părţile contractante. În felul acesta am avea o imagine clară şi nu ar mai fi loc de speculaţii şi de manipulări privind vânzarea terenurilor agricole. Să sperăm că noile autorităţi, rezultate în urma votului din 6 decembrie, vor da dovadă de mai multă transparenţă.

MADR a aprobat şi a publicat spre consultare publică Normele metodologice la Legea vânzării terenurilor agricole. Click AICI şi vezi care sunt propunerile privind condiţiile, paşii de urmat şi documentele necesare pentru vânzarea unui teren agricol în România!

CU MARFA SUB CERUL LIBER
Unităţile HoReCa au fost închise şi din toamnă! Dar şi halele din pieţele agroalimentare au fost închise, aceasta fiind poate cea mai nepopulară măsură luată de guvern anul acesta. Pieţarii, unii dintre ei mici producători agricoli, au fost obligaţi să vândă în aer liber.


ALTE LEGI CU IMPACT MAJOR
Aşa-numita Lege a mirosurilor, legea Camerelor Agricole, Legea medicilor veterinari de fermă (declarată necnstitutţionaă de către CCR) sau Legea cooperaţiei agricole sunt alte norme legislative cu impact major asupra activităţii fermierilor, despre care revista Ferma a informat la momentul apariţiei lor.
Click AICI şi află detalii despre cele mai importante decizii legislative pentru agricultură în anul 2020!

un articol de
STELIAN RĂDESCU

Vizualizat: 1122 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Proprietarul uneia dintre cele mai mari ferme de bovine Scottish Highland din România, Nicolae Ibăşfălean, vrea să-şi lichideze afacerea înființată în urmă cu 12 ani. Pare cumva greu de înţeles, însă după ce am stat de vorbă cu fermierul, am convingerea că nu prea e cale de întoarcere. Lipsa motivaţiei, înaintarea în vârstă şi mai ales faptul că îi este tot mai greu să găsească oameni de încredere care să se ocupe de activitatea din fermă l-au determinat pe cel mai cunoscut crescător de vaci Highland din judeţul Sibiu să ia foarte serios în calcul opţiunea de a renunța la efectivul de animale. Printre argumente s-ar mai putea adăuga, desigur, şi dezinteresul românilor pentru carnea de vită premium. Pentru că, până la urmă, degeaba ai un produs de calitate dacă nu îl poţi valorifica.

Un reportaj de LIVIU GORDEA

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?