Reforma PAC, între ambiţii şi oportunităţi

un articol de
LIVIU GORDEA

Noua PAC şi Pactul Verde au fost temele principale ale webinarului organizat de către ENAJ (Reţeaua Europeană a Jurnaliştilor de Agricultură) la sfârşit de noiembrie, cu participarea preşedintelui Federaţiei Europene a Producătorilor de Furaje (FEFAC), Asbjørn Børsting, a secretarului general Copa-Cogeca, Pekka Pesonen, şi a directorului adjunct al Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene (DG-Agri), Michael Scannell. Aceştia au fost invitaţi să răspundă la o serie de întrebări pe care fermierii, consumatorii şi activiştii de mediu le au cu privire la producţia agro-alimentară.

Protejarea intereselor

Vorbind din perspectiva fermierilor, Pekka Pesonen a subliniat importanţa protejării intereselor comunitare în faţa liberalizării comerţului cu state din afara UE. „Trebuie să ne gândim foarte serios cum vom putea concura cu produsele de import şi ce impact va avea acest aspect asupra veniturilor fermierilor europeni. De aceea, dacă analizăm propunerile legate de viitoarea PAC, e nevoie de consistenţă şi viziune pe termen lung pentru ca fermierii să facă investiţiile necesare. Agricultura este un sector cu marje de câştig foarte mici. Nu ne putem compara cu sectoarele de înaltă tehnologie, în care veniturile şi marginile de profit sunt ridicate în primii ani, după care activitatea poate înceta. Noi trebuie să fim pe poziţii zeci, dacă nu chiar sute de ani”, a declarat reprezentantul celei mai puternice structuri asociative a fermierilor din spaţiul comunitar.

Noi tehnici de ameliorare

În ceea ce priveşte Pactul Verde, acesta a lăsat să se înţeleagă că e nevoie de mai mult decât de nişte obiective ambiţioase care doar pun o presiune şi mai mare pe fermieri. „Pactul Verde reprezintă un set de obiective, nu un angajament real al Comisiei Europene de a veni cu iniţiative legislative care să le permită fermierilor să facă acea muncă de durabilitate necesară. Suntem cu mult în urma competitorilor noştri, mai ales când vine vorba de noile tehnici de ameliorare. În timp ce Comisia doar aşteaptă apariţia diferitelor rapoarte, toţi ceilalţi merg mai departe cu aceste instrumente care ar putea facilita accesul fermierilor din UE la tehnologiile moderne, pentru a face agricultura mai rezilientă. Şi aşa ni se spune că nu ar trebui să folosim acele substanţe chimice pe care toată lumea pare să le urască atât de mult. Dar unii reprezentanţi ai Comisiei recunosc că nu se poate avansa cu asta deoarece societatea civilă nu ar accepta acest lucru. Aşadar, dacă analizăm aşa-numitul Green Deal, cred că se impune stabilirea unor obiective care ar trebui transpuse în acţiune, în special la nivel de fermă. Este ceea ce ne lipseşte cu adevărat”, consideră Pekka Pesonen.

Costul reformei PAC

Comisia este conştientă că noua PAC şi Pactul Verde vor implica schimbări foarte importante pentru fermieri, dar va fi acolo pentru a-i ajuta în acest proces, ne asigură Michael Scannell. Aşa-numitele eco-scheme, dar şi noile măsuri privind sistemele de parteneriat pentru a stimula inovaţia şi tehnologia în zona agroalimentară ar trebui să contribuie la dezvoltarea sectorului agricol european. „Suntem pe deplin conştienţi că durabilitatea va funcţiona numai dacă este atractivă pentru fermieri. Ea trebuie să le permită acestora să ducă o viaţă bună, să fie practică, pragmatică şi, desigur, implementabilă. Iar o contribuţie în această direcţie o vor avea şi consumatorii, care vor trebui să accepte că preţul alimentelor se va raporta la dimensiunea mai largă de mediu şi durabilitate, chiar dacă asta ar putea însemna că vom plăti mai mult pentru produsele alimentare, care vor îndeplini standarde mai ridicate de durabilitate”, a ţinut să precizeze directorul adjunct al DG-Agri.

La fel de importantă va fi şi dimensiunea internaţională, pentru a ne asigura că toate eforturile fermierilor nu vor fi subminate de reticenţa sau de refuzul partenerilor comerciali externi de a fi la fel de ambiţioşi în ceea ce priveşte sustenabilitatea.

Concilierea compromisurilor

Asbjørn Børsting a menţionat că FEFAC a ales o abordare proactivă pentru a răspunde obiectivelor Pactului Verde. „Ne propunem ca UE să menţină ceea ce numim o abordare holistică unică nutriţională, concentrându-ne pe obiectivele nutriţionale durabile de-a lungul lanţului valoric alimentar, atât în ceea ce priveşte nutriţia plantelor, a animalelor sau cea umană, pentru a concilia compromisurile şi dilemele dintre obiectivele concurente ale Acordului Verde. Aici am putea discuta, de exemplu, despre obiectivele ambiţioase privind reducerea utilizării îngrăşămintelor în UE, norme care ar putea intra în conflict cu nevoile mai mari privind importurile de proteine. Pe de altă parte, industria furajelor pledează pentru creşterea competitivităţii producţiei de proteine vegetale cultivate local. Este o parte a reformei PAC pe care o considerăm foarte importantă”, a explicat Asbjørn Børsting.

Unii privesc Pactul Verde mai cu seamă din perspectiva durabilităţii mediului. Dar dacă veţi citi în detaliu, veţi observa că există alţi doi piloni importanţi, care se referă la dimensiunea durabilităţii economice şi a durabilităţii sociale - MICHAEL SCANNELL, director adjunct DG-Agri