Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

OMS 119: CE-AM PROPUS şi CE-A IEŞIT la modificare!

Publicat: 18 octombrie 2018 - 01:52
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În urma publicării propunerilor de modificare a OMS 119/2014, în februarie 2018, revista Ferma şi formele asociative ale fermierilor s-au mobilizat şi, împreună cu cei din Ministerul Agriculturii, au formulat o nouă serie de propuneri. Pentru a observa şi dvs. cine pune de fapt beţe în roatele dezvoltării satului românesc, vom face o comparaţie între propunerile noastre şi forma finală adoptată de către Ministerul Sănătăţii.

 

OMS 119 a fost, în cele din urmă, modificat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii 994/2018, publicat în Monitorul Oficial în data de 21.08.2018. Dar nicidecum în favoarea crescătorului de animale. Ba se complică şi mai mult procedurile de funcţionare a unei exploataţii zootehnice sau gospodării! Continuăm prezentarea propunerilor noastre şi interpretarea cel puţin ciudată a celor de la Sănătate.

Ferma_b

Dacă avem o lege, de ce ne trebuie o supra-lege?
• Propunere: „Platformele de gunoi se amenajează în perimetrul unităţilor pentru creşterea animalelor, cu respectarea cerinţelor privind managementul gunoiului, prevăzute în Codul de Bune Practici Agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului Mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului Agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 990/1.809/2015”.
Forma aprobată: Art 11 (2): „Pentru exploataţiile agrozootehnice prevăzute la alin. (1) pct. 1-20, platformele de depozitare a gunoiului de grajd pot fi amplasate în interiorul fermei, în zona cea mai îndepărtată de locuinţele vecine şi sursele de apă, dar nu la o distanţă mai mică decât cea prevăzută la art. 15 alin. (21), şi exploatate astfel încât să nu polueze sursele de apă şi să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea populaţiei din proximitate”.

Fermele zootehnice vor fi evaluate de Direcţiile de sănătate publică?!
• Propunere: Eliminarea alin (3), deoarece obiectivele care nu sunt supuse reglementărilor de evaluare a impactului asupra mediului nu implică riscuri asupra sănătăţii publice. Scopul evaluării impactului asupra mediului este tocmai acela de a preveni poluarea mediului şi implicit de a proteja sănătatea oamenilor. Dacă alineatul (3) are în vedere alte domenii decât agricultura, propunem inserarea menţiunii "altele decât cele zootehnice".
Se va introduce un nou alineat cu următorul cuprins: “(4) În fermele şi complexurile zootehnice prevăzute la alin. (1) poziţiile 1-20, pot fi înfiinţate puncte de sacrificare a animalelor”.
Forma aprobată: „(3) Pentru obiective care nu se regăsesc la alin. (1) şi activităţi care nu sunt supuse reglementărilor de evaluare a impactului asupra mediului, specialiştii direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti vor evalua dacă funcţionarea acestora implică riscuri asupra sănătăţii publice fie în stadiul de proiect, fie în faza de funcţionare şi, în caz afirmativ, vor recomanda operatorului economic efectuarea unui studiu de evaluare a impactului asupra sănătăţii”. Deci, cu alte cuvinte, se lasă la latitudinea unor funcţionari care nu au cunoştinţe de zootehnie să impună condiţii suplimentare fermelor zootehnice, fără a avea competenţe tehnice în acest domeniu.

Fermierii din zonele urbane sunt la cheremul primarilor
• Propunere: La articolul 15, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(1) În gospodăriile populaţiei care desfăşoară activităţi de creşterea animalelor în sistem gospodăresc, având până la 20 UVM, situate în perimetrul zonelor de locuit, adăposturile pentru animale, spaţiile/platformele pentru depozitarea dejecţiilor animale, precum şi utilităţile necesare desfăşurării activităţilor agricole, se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi se exploatează astfel încât să nu producă disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei.
(2) Depozitarea dejecţiilor provenite de la animale se face în spaţii/platforme amenajate în incinta gospodăriei/fermei, conform normelor tehnice prevăzute în Codul de bune practici agricole. În cazul în care nu este posibilă respectarea distanţei minime de protecţie sanitară prevăzută la alin. (1), spaţiul/platforma de depozitare a dejecţiilor se va amplasa la cel mai îndepărtat punct, în aval faţă de spaţiul locuit şi de sursa de apă potabilă”.
Eliminarea termenului de biosecuritate - definiţia conform ordinului: ”i) biosecuritate - complex de măsuri organizatorice şi tehnice care sunt aplicate într-o fermă pentru prevenirea introducerii, persistenţei şi răspândirii de agenţi patogeni, în scopul protejării sănătăţii animalelor şi a sănătăţii publice”. În articolul 15 discutăm despre gospodării şi nu despre ferme, ba mai mult, prin structura organizatorică a gospodăriei este o utopie să impui un termen care nu poate fi aplicat.
Forma aprobată: „Art 15 (1) În gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă printr-un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare, de cel mult echivalentul a 6 unităţi de vită mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 4 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci, calculate conform tabelului de conversie din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/669 al Comisiei din 28 aprilie 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 în ceea ce priveşte modificarea şi conţinutul programelor de dezvoltare rurală, publicitatea pentru aceste programe şi ratele de conversie în unităţi vită mare, se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman şi se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligaţia respectării condiţiilor de biosecuritate.
(2) În gospodăriile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă, adăposturile de animale de cel mult echivalentul a 10 unităţi de vită mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 7 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci, calculate conform tabelului de conversie din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/669 al Comisiei din 28 aprilie 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 în ceea ce priveşte modificarea şi conţinutul programelor de dezvoltare rurală, publicitatea pentru aceste programe şi ratele de conversie în unităţi vită mare, se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman şi se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligaţia respectării condiţiilor de biosecuritate.
(3) În gospodăriile cu un număr de animale mai mare decât cel prevăzut la alin. (1) şi (2), adăposturile pentru creşterea animalelor se amplasează la distanţă de 50 m de cea mai apropiată locuinţă vecină şi sursă de apă destinată consumului uman”.
{i, pentru ca tabloul să fie complet, cei de la sănătate au introdus un aliniat care poate deveni instrument de represiune a politicului asupra fermierului. Cităm: ”Art 15 (4) În mediul urban, prin hotărâri ale consiliilor locale sau prin studiu de impact asupra sănătăţii, se pot stabili distanţe de protecţie sanitară mai mari decât cele specificate în prezentul ordin, în funcţie de specificul fiecărei unităţi administrativ- teritoriale”.

Cu alte cuvinte, stimaţi fermieri, dacă vă certaţi cu primarul sau consilierii locali din mediul urban, Ordinul 119 - varianta modificată - le permite acestora să vă trimită unde vor ei, fără argumente ştiinţifice! Cel mai trist este pentru satele devenite oraşe...

Citiţi şi:

Nu doar că N-AU CURĂŢAT RAHATUL, I-AU MAI PUS ŞI MOŢ!

Cine ţine ZOOTEHNIA la distanţă de casă?!

GROPARII SATULUI ROMÂNESC!

AGRICULTURA, la cheremul Ministerului Sănătăţii?!


Va urma...

REVISTA FERMA
în numele tuturor celor care, din 2014, atrag atenţia asupra abuzurilor legiferate prin OMS 119

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 17/222 (ediţia 1-14 octombrie 2018)

 

Vizualizat: 565 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga George Stanson, despre condiţia fermierului român Maschio-Gaspardo îşi extinde operaţiunile în afara Europei
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?