Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Norme europene pentru sprijinirea agriculturii

Publicat: 06 aprilie 2010 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Aderarea României la Uniunea Europeană pune în faţa cetăţenilor ţării - indiferent de domeniul în care îşi desfăşoară activitatea şi indiferent de poziţia pe care o ocupă - o problemă ale cărei dimensiuni şi importanţă sunt inutil de subliniat.

Click pe poza pentru galerie!

Este vorba de necesitatea cunoaşterii prevederilor tratatului prin care ţara noastră a aderat la Uniune şi a principalelor dispoziţii ale legislaţiei comunitare care, de la 1 ianuarie a acestui an, a devenit parte componentă a legislaţiei româneşti. Cu convingerea că o prezentare a unora dintre aceste prevederi legale va fi utilă cititorilor revistei Ferma, începem, cu ediţia de faţă rubricii noastre, acest demers. Evident că ne vom referi, în primul rând, la acele reglementări care privesc domeniul agriculturii.

 

Fermele de semi-subzistenţă

O categorie de exploataţii agricole care beneficiază de o atenţie aparte în Tratatul de aderare, o reprezintă fermele de semi-subzistenţă, pentru care au fost instituite o serie de măsuri temporare suplimentare, care fac parte din cele privitoare la dezvoltarea rurală.
Prin ferma de semi-subzistenţă, se înţelege exploataţia care produce în primul rând pentru consumul propriu, dar care şi comercializează o parte a producţiei.

Un prim gen de sprijin este cel acordat fermelor de semi-subzistenţă aflate în curs de restructurare. Acest sprijin urmăreşte să atingă două obiective:

a) facilitarea rezolvării problemelor legate de tranziţie în mediul rural, având în vedere că sectorul agricol şi economia rurală din România sunt de acum expuse presiunii concurenţiale a pieţei unice;

b) facilitarea şi încurajarea restructurării fermelor care nu sunt încă viabile din punct de vedere economic.

Pentru a putea beneficia de sprijin, fermierul trebuie să prezinte un plan de afaceri care să îndeplinească trei condiţii: să demonstreze viabilitatea econmica viitoare a fermei; să cuprindă detalii privitoare la necesarul de investiţii; să descrie etape şi obiective specifice.

Confomitatea cu acest plan de afaceri este reanalizată după un interval de trei ani. În situaţia în care se constată că obiectivele intermediare cuprinse în acesta nu au fost îndeplinite la data la care se face analiza, nu se mai acordă nici un sprijin suplimentar. De reţinut, însă, că fermierul, beneficiar al sprijinului iniţial, nu va fi obligat să restituie sumele deja primite.

Concret, sprijinul se primeşte anual, sub forma unui ajutor bănesc forfetar şi nu poate fi acordat pe un interval de timp mai mare de cinci ani.

 

Grupurile de producători

În Tratat s-a prevăzut şi sprijinirea grupurilor de producători agricoli. Se arată expres că se acordă sprijin forfetar în scopul constituirii şi administrării grupurilor de producători. Obiectivele acestui sprijin sunt:

a) adaptarea producţiei membrilor grupului la cerinţele pieţei;

b) introducerea în comun a mărfurilor pe piaţă, inclusiv pregătirea în vederea vânzării, centralizarea vânzărilor şi aprovizionarea angrosiştilor;

c) stabilirea de norme comune privind informarea asupra producţiei, în special cu privire la recoltări şi disponibilităţi.

Sprijinul pentru grupurile de producători agricoli se acordă în tranşe anuale, pentru primii cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut. Calculul sumei efective de bani care va constitui sprijinul se va face pe baza valorii producţiei grupului care a fost comercializată anual. Nu vor putea fi depăşite o serie de plafoane, determinate procentual şi care sunt diferite, în funcţie de producţia agricolă comercializată în fiecare din cei cinci ani (mai exact, dacă aceasta se plasează sub sau peste valoarea de 1.000.000 de euro anual).

Dintre măsurile prin care se urmăreşte eficientizarea agriculturii româneşti şi creşterea competitivităţii sale pe piaţa unică europeană, fac parte şi măsurile de tip "leader", serviciile de consultanţă agricolă şi informare publică, suplimentele în plăţi directe şi asistenţă tehnică. Toate acestea sunt detaliate în cuprinsul Tratatului de aderare şi la ele ne vom referi în ediţiile viitoare ale rubricii.

Vă reamintim că ne puteţi trimite, pe adresa redacţiei (cu menţiunea "pentru consultaţii juridice"), întrebările dumneavoastră pe teme juridice, la care veţi găsi un răspuns prompt în această pagină.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(45)/2007

Vizualizat: 441 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?