Noua lege a terenurilor agricole a adus câteva modificări care le pot îngreuna chiar şi fermierilor români accesul la piaţa funciară. Cine poate tergiversa procesul de vânzare?
Noua lege a vânzării terenurilor agricole, adoptată în iunie de plenul Camerei Deputaţilor, contestată la CCR, care a declarat-o constituţională şi a trimis-o preşedintelui României pentru promulgare, aduce schimbări majore în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de preempţiune, atunci când terenul este scos la mezat. Astfel, s-au înmulţit şi au apărut categorii noi de preemptori, iar ordinea acestora a suferit schimbări.
PRIMELE TREI CATEGORII
Legea stipulează şapte ranguri de preemptori.
STATUL ROMÂN, PE ULTIMUL LOC
Noile reglementări îngrădesc semnificativ accesul persoanelor fizice şi juridice din afara ţării la piaţa funciară din România. De pildă, arendaşii persoane fizice şi persoane juridice trebuie să facă dovada domiciliului/reşedinţei situat/situată pe teritoriul naţional, pe o perioadă de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.
SUNT BINEVENITE PENTRU FERMIERII ROMÂNI ACESTE NOI PREVEDERI?
Un prim răspuns este da, sunt binevenite, fiindcă ei au domiciliul sau reşedinţa de mult mai mult timp decât 5 ani, fiind născuţi aici. Noua lege a adus câteva modificări care pot, însă, îngreuna chiar şi fermierilor români accesul la piaţa funciară, dacă vor să cumpere terenuri agricole. În vechea lege, arendaşul era pe locul doi ca drept de preempţiune, după coproprietar, dar acum au fost introduşi, în categoria preemptorilor de rangul I, alături de coproprietari şi înaintea arendaşilor, şi rudele proprietarului. Cum am spus, zona preemptorilor s-a aglomerat.
TOATE NEAMURILE, LA MASA NEGOCIERILOR!
Marius Stângu, un fermier din judeţul Olt, navetist pe ruta Bucureşti - Urzica, opinează că rudele unui proprietar pot tergiversa vânzarea unui teren agricol: ”Rudele nu sunt întotdeauna de acord ca un teren să fie vândut. Problema cea mai mare în România este însă obţinerea dreptului de a vinde terenul. Mulţi proprietari sunt încă în indiviziune, nu se înţeleg între ei când vând terenul, unii sunt plecaţi prin străinătate, nu se cunosc toţi moştenitorii. Ca să împarţi arenda e mai simplu, că nu e miza mare, dar vânzarea terenului, care aduce câştig mare, schimbă perspectiva. Atunci apar disensiunile”.
În plus, arendaşul, fie el român neaoş, trebuie să aştepte ca mai întâi rudele celui care vinde terenul să dea un răspuns privind exercitarea dreptului de preempţiune: sunt sau nu interesate să cumpere terenul.
sursa www.canva.com
UN EXEMPLU DE TERGIVERSARE
Vasile este proprietarul unic şi cu acte în regulă al unui teren de 1 ha în extravilanul comunei Cucuieţii din Câmp. Vasile locuieşte la oraş şi a dat terenul în arendă unui fermier român din sat. Acum vrea să vândă terenul respectiv şi fermierul ar fi interesat să-l cumpere. Potrivit legii vechi, ar fi fost cam primul îndreptăţit, fiindcă, am precizat, Vasile e proprietar unic, nu există coproprietari. Dar noua lege îl obligă pe Vasile să-şi întrebe părinţii şi fraţii dacă vor să cumpere hectarul de teren agricol. Dacă aceştia nu se declară interesaţi, Vasile trebuie să-şi întrebe soţia. Dacă doamna zice pas, Vasile îşi notifică verişorii primari, pe cei de gradul II şi III, dar şi pe socrii săi, pe bunicii soţiei, pe cumnaţi şi pe cumnate, pe unchii şi pe mătuşile soţiei, pe verii primari ai soţiei!
Cum vor afecta aceste prevederi demne de orânduirea gentilică dinamica pieţei funciare din România, vom vedea la timpul potrivit.
CÂT TEREN ARE ADS PENTRU TINERII FERMIERI?
50 ha de teren din partea statului român în concesiune pe 20 de ani pentru tinerii fermieri! Agroinfo.ro l-a întrebat pe ministrul Agriculturii, Adrian Oros, de unde le va da tinerilor cele 50 ha de teren promise şi cât teren arabil liber de contract şi întabulat există în prezent în administrarea ADS. Click AICI şi află ce a răspuns şeful MADR!
un articol de
DUMITRU NEDELCU