Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Legea, fiscul şi cooperativele agricole

Publicat: 09 iulie 2018 - 14:23
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Legea 566/2004, prima lege de după 1990 având ca obiect înfiinţarea şi funcţionarea cooperativelor, oferă scutire de impozit pentru 5 ani de la întemeierea unei cooperative, precum şi numeroase scutiri de taxe pentru achiziţia de utilaje. Dar aceste facilităţi nu au fost vreodată aplicate. Legea a stimulat înfiinţarea a sute de cooperative agricole, dar, confruntate cu neaplicarea facilităţilor fiscale şi a scutirilor de taxe, multe dintre acestea nu au funcţionat efectiv, rămânând numai pe hârtie. 

”Cooperativa agricolă”- două cuvinte care stârnesc fiori de groază bătrânilor noştri care au trăit în anii ’50 ai secolului trecut şi au fost martorii colectivizării forţate. Autorităţile comuniste au deposedat de pământ zeci de mii de familii şi au înfiinţat CAP-urile. Au făcut cooperativizarea cu biciul sau, uneori, cu mitraliera.

Florentin Bercu_b
De precizat că nu regimul comunist a inventat cooperativele agricole. În ţările din vestul Europei, funcţionau deja de pe la începutul secolului al XX-lea, fără să fie nevoie de forţa statului. Chiar şi în România interbelică apăruseră iniţiative cooperatiste. Agricultura socialistă a sucombat ca urmare a Revoluţiei din 1989. CAP-urile au fost desfiinţate, terenurile agricole au fost în mare parte restituite, deseori în urma unor procese lungi şi costisitoare. Românii s-au apucat de agricultură în regim privat, unii cu succes, alţii abia reuşind să se menţină pe linia de plutire. A uitat statul român de cooperativele agricole? Nu, n-a uitat, dar a schimbat metoda: în loc de bici, a oferit „zăhărelul”, iar acest „zăhărel” a fost legiferat sub forma unor facilităţi fiscale.

Cooperativa_b

”Zăhărel” legislativ
În 2016, prin Legea 164, statul a mai acordat cooperativelor câteva facilităţi în domeniul fiscal, primite cu entuziasm de cooperatori, care apoi au constatat că nici de data asta nu beneficiază de ele, ba mai mult, unii lideri de cooperative au ajuns să acuze statul că, în urma noilor reglementări fiscale aplicate de la 1 ianuarie a.c., au ajuns să acuze statul că îi va impozita de două ori. Aşadar, neaplicarea unor scutiri fiscale pe de o parte şi, mai mult, dubla impozitare, pe de altă parte, sunt cele două mari teme de dezbatere relevate de cooperatorii agricoli în relaţia cu statul.
Organizaţiile reprezentative ale fermierilor cooperatori, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), avându-l ca preşedinte pe Nicolae Sofone, şi Asociaţia Naţională a Cooperativelor Agroalimentare din România - COOP RO, condusă de Florentin Bercu, au exprimat în spaţiul public (intervenţii în presă şi memorii către instituţiile statului) nemulţumirile privind neacordarea de către ANAF a facilităţilor prevăzute de lege. Cele două structuri reprezentative la nivel naţional au trimis Guvernului României, în data de 12 martie a.c., o adresă comună, avându-i ca destinatari nominali pe premierul Viorica Dăncilă, pe ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, şi pe ministrul Agriculturii, Petre Daea. Demersului celor doi preşedinţi s-au mai alăturat şi alte cooperative mari, cu toţii solicitând Executivului să transmită un ”punct de vedere detaliat cu privire la aplicarea prevederilor art. 76, lit. a^1 - lit. a^6 din Legea 164/2016 pentru modificarea şi completarea Legii cooperaţiei agricole 566/2004, precum şi pentru unele măsuri de aplicare a acesteia”. Semnatarii adresei au solicitat un răspuns în regim de urgenţă, întrucât ne aflăm într-o perioadă de întocmire şi aprobare a situaţiilor financiare anuale şi e bine să ştie fermierii cooperatori ce au de făcut.

Cheia ar fi în mâna preşedintelui ANAF
Ce prevede art. 45 din Legea nr. 164/2016 care modifică art. 76 din legea 566/2004? Printre altele: scutirea de la plata impozitului pe profit pe primii 5 ani a cooperativelor agricole care procesează produsele agricole; scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice microîntreprinderi şi de la plata impozitului pe norma de venit în cazul persoanelor fizice, respectiv persoană fizică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, pentru producţia valorificată prin/către cooperativa agricolă; scutirea de la impozitul pe proprietate a bunurilor imobile ale membrilor cooperatori aferente producţiei valorificate prin cooperativa agricolă. Lista completă de scutiri o puteţi găsi în textul legii 164/2016.
Până să trimită Guvernului României adresa din 12 martie a.c., UNCSV şi COOP RO trimiseseră în scris câtorva Agenţii Judeţene ale Finanţelor Publice (AJFP-uri), cum ar fi din Constanţa, Vrancea, Harghita, Brăila etc., cerându-le să precizeze dacă prevederile legale privind cooperativele şi membrii acestora sunt aplicabile sau, dimpotrivă, ”există impedimente în aplicarea lor şi care sunt acestea”.
Ce a răspuns, de pildă, Fiscul vrâncean? Conform răspunsului oferit de ANAF Vrancea, ”facilităţile din Legea 566/2004, cu modificările ulterioare, nu sunt cuprinse în Legea 227/2015 privind Codul Fiscal”. ”Visaţi cai verzi pe pereţi!” le-au transmis, cu alte cuvinte, funcţionarii din Focşani. Ca să nu-i lase neconsolaţi, Fiscul din Vrancea le-a sugerat cooperatorilor să se adreseze Ministerului Agriculturii, care ar fi singura instituţie responsabilă cu implementarea prevederilor legii 566/2004, modificată în 2016.
AJFP Botoşani a răspuns că scutirile de taxe şi de impozite ar putea fi aplicate numai în baza unui ordin al preşedintelui ANAF, cu avizul MADR. Or, preşedintele ANAF nu a emis încă un astfel de ordin. Deci, fermierii cooperatori nu pot fi scutiţi de taxe şi impozite, aşa cum prevede legea.
AJFP Bistriţa-Năsăud le-a comunicat cooperatorilor că facilităţile fiscale ”nu sunt preluate în Codul Fiscal, adică nu sunt emise norme comune ale ministerelor implicate cu privire la aplicarea acestor prevederi legale”. Prin urmare, facilităţile fiscale nu pot fi acordate potrivit legislaţiei fiscale actuale.

„Mingea de foc”, înapoi la Fiscul judeţean
Obţinând aceste răspunsuri de la câteva AJFP-uri, liderii fermierilor cooperatori au zis că e momentul să bată la uşa Guvernului de la Bucureşti, ceea ce au şi făcut, prin adresa trimisă în 12 martie a.c. Demersul lor nu a rămas fără efect. În data de 26 martie a.c., o circulară semnată de directorul general al ANAF, Ion Busuioc, pe tema facilităţilor fiscale pentru cooperativele agricole, a pornit de la sediul central către agenţiile judeţene. Conducerea ANAF le-a cerut funcţionarilor din teritoriu ”să asigure aplicarea unitară a prevederilor legale referitoare la facilităţile fiscale reglementate la art. 76 aliniatele a^1 - a^6 din legea 566/2004”. În circulara respectivă este precizat faptul că ”facilităţile fiscale trebuiau aplicate chiar de la data intrării în vigoare a legii”, adică din 2004! Dar nici măcar din 2016 nu au fost aplicate. La prima vedere, documentul pare să dezlege chestiunea şi, în consecinţă, fermierii cooperativizaţi să beneficieze de facilităţile fiscale pe care statul le-a tot promis de peste zece ani încoace. Desigur, conducerea UNCSV a trimis o scrisoare de mulţumire premierului Viorica Dăncilă şi celor doi miniştri, al Finanţelor şi al Agriculturii, dar Florentin Bercu mi-a spus la telefon că până nu vede aplicate aceste facilităţi, nu sare în sus de bucurie.
În ceea ce priveşte dubla impozitare, aceasta a fost reclamată de către preşedinta Cooperativei TimLact Agro, Adriana Szekely: ”Cooperativele care au cifra de afaceri mai mică de un milion de euro sunt considerate microîntreprinderi şi, ca atare, trebuie să plătească un impozit de 1%, dacă au angajaţi, sau de 3%, dacă nu au angajaţi. Noi considerăm aceasta ca fiind o dublă impozitare, fiindcă noi, membrii cooperatori, plătim la rândul nostru un impozit, fie că suntem PFA, SRL sau persoană fizică. Cei de la MADR ne-au spus că această situaţie va fi rezolvată de Ministerul Finanţelor, fiindcă ţine de fiscalitate. Mi s-a spus că se lucrează!”


CÂTEVA ÎNTREBĂRI
”Zăhărelul” legiferat de statul român pentru stimularea recooperativizării agricultorilor români nu a ajuns şi pe papilele gustative ale acestora. E un zăhărel ţinut încă la cutie, iar cutia e strânsă zdravăn în braţe de ANAF. Parlamentarilor nu le-a fost greu să acorde prin lege nişte facilităţi fiscale, aşteptând şi ei ceva foloase electorale de la fermieri, dar trezoreria e în altă parte.
Dincolo de aceste inconveniente, punem câteva întrebări: Vor cu adevărat fermierii români să înfiinţeze cooperative funcţionale, întocmai ca fermierii din vestul Europei, şi fără să mai aştepte ”zăhărelul” statului? E cooperativa agricolă soluţia cea mai bună pentru fermierii mici şi mijlocii într-o piaţă agricolă cu adevărat concurenţială? Vorba aceea românească, ”unde-s doi puterea creşte” are acoperire şi în zona agricolă sau mergem mai departe cu un model antreprenorial bazat pe individualism? Într-o lume liberă, fiecare alege ce crede că este mai bine pentru el, asumându-şi consecinţele alegerii sale.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 7/212 (ediţia 15-30 aprilie 2018)

 

Vizualizat: 84 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?