Florin Istrate, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Agricultură „Terra”, a afirmat că, din cunoştinţele sale, „se lucrează la prima versiune a draftului pe baza analizei SWOT”, dar că în ultimele două luni nu au fost organizate reuniuni:
„Organizaţia noastră face parte din 4 grupuri de lucru. În ultima perioadă noi am participat la grupurile de lucru privind ghidurile şi regulile de lansare pentru măsurile din PNDR pentru perioada de tranziţie 2021-2022. Pentru PNS nu au mai fost întâlniri de mult timp, sau cel puţin nu în grupurile noastre de lucru”.
În ceea ce priveşte conţinutul documentului, preşedintele Terra afirmă că vizează propuneri ce se adresează în primul rând fermelor mici: „Avem nevoie de un PNS în sprijinul fermierilor şi a dotării fermelor mici şi de familie. Susţinem finanţarea unităţilor de procesare şi a spaţiilor de depozitare a produselor agroalimentare. Acest PNS îşi va îndeplini obiectivele doar prin realizarea unei legislaţii unitare şi coerente şi nu prin cârpeli la legislaţia actuală. Instituţiile statului trebuie să lucreze împreună, iar la discuţii trebuie să participe persoane cu studii şi experienţă în domeniu”.
Conform unui comunicat comun al asociaţiilor INTER-BIO şi Proecologic Sistem, ambele membre în grupuri de lucru privind redactarea PNS-ului, participarea fermierilor din acest sector la consultările privind noul PNS sunt la nivel incipient, chiar dacă printre obiectivele asumate de instituţiile europene se află şi conversia ecologică a 25% din suprafaţa agricolă a UE până în 2030. De altfel, abia pe 16 septembrie a.c. au avut loc primele discuţii privind Planul Naţional de Acţiune pentru Agricultura Ecologică, fapt care ridică o serie de întrebări reprezentanţilor acestui sector.
„Deşi suntem conştienţi că am fost angrenaţi târziu în această dezbatere, vom face propuneri coerente care să vizeze dezvoltarea pieţei, respectiv cererea, oferta şi aspectele de facilitare şi de dezvoltare la nivel regional, care trebuie însă bine argumentate şi bugetate. Există un mare risc al minimalizării ambiţiilor în acest plan strategic, pe motiv că nu putem certifica atât de accelerat, ca să ajungem de la un procent mediocru, neonorant de suprafeţe certificate, comparativ cu ţările UE, la unul care să ne situeze acolo unde ar trebui să fim, după potenţialul pe care îl avem”, a declarat Costin Lianu, preşedinte Asociaţia Inter-Bio.
Poziţia a fost reiterată şi de Ion Toncea, preşedintele Asociaţiei Române pentru Agricultură Durabilă: „Agricultura ecologică se regăseşte în analiza SWOT doar la Obiectivul 2. Consolidarea orientării către piaţă şi creşterea competitivităţii, deşi în contextul Green Deal şi al celor două strategii (Biodiversitate şi de la Fermă la Furculiţă) ar trebui să se regăsească în toate celelalte obiective specifice: Sprijinirea veniturilor agricole viabile şi a rezilienţei în întreaga Uniune pentru îmbunătăţirea securităţii alimentare şi Îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în lanţul valoric. În egală măsură, MADR, în calitate de autoritate naţională în domeniul agriculturii ecologice, trebuia să evalueze şi să hotărască, în primul rând şi în mod obiectiv, care este potenţialul României în domeniul agriculturii ecologice”, ne-a precizat Ion Toncea
Acesta a afirmat că nu a fost chemat la consultări privind elaborarea PNS-ului şi că printre posibilele probleme ale viitorului document se află lipsa unei strategii comune cu PNA-ul Agriculturii Ecologice, la care se lucrează în prezent.
un articol de
DANIEL PLĂIAŞU