Editarea genetică, tratată ca OMG în UE!

Hotărârea este salutată ca o victorie pentru ecologişti. Cu toate acestea, efectul ei ar putea face şi mai puţin accesibilă lansarea de culturi editate genetic, pe care puţine organizaţii, în afara marilor companii multinaţionale, şi-o vor putea permite. Decizia va avea însă consecinţe globale, având în vedere dimensiunea pieţei europene.

Directiva prevede, de asemenea, că soiurile unui organism obţinute prin modificări genetice nu pot fi înregistrate până când nu s-au luat toate măsurile necesare pentru evitarea efectelor negative asupra sănătăţii umane şi asupra mediului înconjurător. Totuşi, organismele obţinute prin tehnici de mutageneză sau de editare a genomului care au fost utilizate în mod convenţional pentru diverse utilizări şi a căror siguranţă a fost dovedită de o anumită perioadă de timp sunt scutite de aceste obligaţii.

Această hotărâre este răspunsul la un proces intentat de Confederaţia fermierilor francezi la Consiliul de Stat francez, în semn de protest împotriva regulamentelor care scuteşte organismele obţinute prin mutageneză de respectarea obligaţiilor Directivei europene privind OMG-urile. Cu toate acestea, statele membre sunt libere să se supună obligaţiilor prevăzute în directivă sau altor obligaţii, cu condiţia ca, în acest sens, să respecte dreptul Uniunii, în special normele referitoare la libera circulaţie a mărfurilor.

Cu alte cuvinte, există în continuare o doză mare de confuzie cu privire la semnificaţia acestei decizii. Unii cred că UE va urma cu siguranţă hotărârea Curţii Europene de Justiţie, ceea ce ar fi o veste proastă pentru biologii care doresc să creeze produse editate genomic. Alţii, în schimb, consideră că decizia este un sfat fără caracter obligatoriu şi nu va determina neapărat politica UE. Ca de obicei, reacţiile României, fie ele pro sau contra, nu se prea fac auzite la Bruxelles.