Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cu boala în casă, UE vrea un mediu sănătos

Publicat: 29 decembrie 2020 - 21:41
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În ciuda pandemiei, Uniunea Europeană şi-a păstrat agenda politică. Agricultura va intra în ”Epoca verde”. Fermierii au avertizat însă asupra unor costuri suplimentare.

un articol de
STELIAN RĂDESCU

Uniunea Europeană este un spaţiu al negocierilor. Deciziile majore sunt luate în urma unor dezbateri şi trec prin mai multe filtre instituţionale până ajung să fie adoptate şi puse în aplicare. Anul care tocmai stă să se încheie a fost unul extrem de dificil pentru UE, aşa cum a fost pentru fiecare stat membru în parte.

 

Europa rezistă!

 

Propaganda anti-europeană a dat ca sigură destrămarea Uniunii în contextul crizei sanitare care a lovit continentul în primăvară. ”Nu mor caii când vor câinii” spune o vorbă românească. UE nu numai că nu s-a descompus (chiar dacă unul dintre cele mai puternice state membre, Marea Britanie, a decis prin referendum să părăsească spaţiul comunitar), dar s-a mobilizat rapid, a răspuns crizei sanitare prin câteva măsuri salutare, sectorul agroalimentar fiind unul care a beneficiat de o atenţie semnificativă din partea instituţiilor de la Bruxelles.

retrosp 2020 Fermier canva_bfoto: canva.com 

 

Negocieri în faza finală

 

Valul al doilea al pandemiei Covid-19, chiar dacă a obligat câteva state membre să impună din nou măsuri restrictive, aşa-numitul ”lockdown”, a găsit Uniunea Europeană mult mai pregătită. Noua Politică Agricolă Comună a intrat în faza finală de negociere între principalele instituţii politice: Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul European, care formează aşa-numitele triloguri. Recent, au fost adoptate şi măsurile care privesc perioada de tranziţie 2021 - 2022, urmând să mai fie făcute anumite confirmări de ordin tehnic.

 

Epoca Pactului Verde

 

Marea provocare pentru statele membre şi pentru fermieri o reprezintă respectarea principiilor şi regulilor din strategiile ”De la furcă la furculiţă” şi ”Biodiversitate”, piloni principali ai Pactului Verde, cea mai ambiţioasă operă legislativă a Uniunii Europene în această perioadă. Uniunea şi-a propus să protejeze mediul înconjurător, să-l ferească progresiv de poluarea la care îl supune activitatea umană, pentru ca, în final, europenii să se bucure de un mediu natural sănătos.

Intrăm, aşadar, în Epoca Pactului Verde, iar sectorul agroalimentar va suferi transformări semnificative, fiindcă va trebui să utilizeze mai puţine pesticide, mai puţini fertilizanţi chimici şi să extindă suprafaţa cultivată în sistem ecologic.
Totodată, fermierii sunt încurajaţi să folosească principiile şi regulile Gestionării Integrate a Dăunătorilor (GID), prin aplicarea unor metode alternative de combatere a acestora, metode pe care cercetătorii sunt chemaţi să le identifice, să le valideze şi să le recomande sectorului agricol.

 

Gestionarea integrată a dăunătorilor, un eşec

 

Un raport al Curţii Europene de Conturi publicat anul acesta arată că atât Comisia Europeană, cât şi statele membre au luat măsuri pentru a promova utilizarea durabilă a produselor de protecţie a plantelor (PPP), dar progresele înregistrate în măsurarea şi reducerea riscurilor asociate utilizării acestor produse sunt limitate. Normele UE impun fermierilor să aplice gestionarea integrată a dăunătorilor, ceea ce înseamnă că fermierii ar trebui să recurgă la produse de protecţie a plantelor (PPA) doar în cazul în care metodele preventive sau de alt tip eşuează sau nu sunt eficace.

Deşi sunt obligaţi să aplice gestionarea integrată a dăunătorilor, fermierilor nu li se cere să ţină o evidenţă a modului în care aplică aceste metode, iar asigurarea respectării obligaţiilor în materie este deficitară. Pentru a-i ajuta pe fermierii care vor să aplice regulile GID, a fost lansat recent de universităţi şi institute de cercetare din Germania, Danemarca, Italia şi Marea Britanie un proiect paneuropean, numit IMPWORKS, fiind implicaţi şi alţi parteneri din Belgia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Olanda, Polonia, Portugalia, Serbia, Slovenia, Spania şi Elveţia. Deocamdată, România lipseşte din proiect, deşi se situează pe locul 6 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cantitatea de pesticide utilizate anual în agricultură.

 

Fermierii avertizează

 

Marile asociaţii ale fermierilor, atât din România, dar şi la nivel european, asociaţia producătorilor de produse de protecţia plantelor (AIPROM), precum şi autorităţile române au avertizat că aplicarea celor două strategii ar putea conduce la scăderea veniturilor agricultorilor şi la scăderea producţiei agricole, fapt care ar deschide accesul pe piaţa europeană a produselor agroalimentare din ţările terţe, produse a căror calitate este sub standardele europene.

Prin urmare, cele două strategii nu sunt primite cu mare entuziasm de mare parte a lumii agricole europene, chiar Copa-Cogeca avertizând recent că „unii producători europeni de floarea-soarelui iau în considerare renunţarea la această cultură", din cauza scoaterii de pe piaţă a anumitor PPP.
Europa verde s-a pus însă în mişcare!

PEDRO GALLARDO_b


"Este indispensabil să regândim sistemul de aprobare a produselor fitosanitare dacă vrem să evităm ca producătorii de seminţe oleaginoase şi de culturi proteice să abandoneze aceste culturi din cauză că sunt pur şi simplu neprofitabile" - PEDRO GALLARDO, Preşedintele grupului de lucru pentru seminţe oleaginoase şi culturi proteice din cadrul Copa-Cogeca

Vizualizat: 1057 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Află care este tehnologia folosită pentru cultivarea tomatelor în solar de Florin Pop, în Seleuş, judeţul Arad. Fermierul cultivă cultivă legume pe două hectare (din care 60 de arii solarii) şi de peste 10 ani foloşte programul tehnologic Syngenta pentru protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor.

Reporter: Gheorghe Ghișe

Video: Zsolt Tamássy

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?