De la 1 ianuarie 2022, Franța a preluat, pentru șase luni, președinția Consiliului European, unul dintre cele mai importante foruri europene. Ce obiective are Parisul în privința agriculturii comunitare?
Ministrul francez al agriculturii și alimentației, Julien Denormandie, a prezentat, în ianuarie 2022, cu ocazia ședinței Consiliului AGRI/FISH, prioritățile președinției în domeniul agriculturii și pescuitului, o temă principală avută în vedere fiind comerțul cu produse agroalimentare cu țările din afara spațiului european.
1. Cu ochii pe alimentele non-UE
Franța și-a propus să activeze pentru obținerea unei reciprocități a standardelor comerciale, pentru a ne asigura că produsele agroalimentare importate în Europa respectă standardele în materie de mediu și de sănătate ale UE, în special în ceea ce privește utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor.
Sunt vizate și produsele obținute în/din ferme a căror extindere este făcută prin defrișări ilegale, fenomen semnalat acuzator de europeni în America de Sud, cu precădere în Brazilia, unde pădurea amazoniană este tăiată pe suprafețe întinse pentru a obține pășuni.
2. Mai mult carbon sechestrat
Emisiile scăzute de dioxid de carbon, în special sechestrarea carbonului în solurile agricole, reprezintă o altă temă de acțiune a Parisului, în plan comunitar, pentru următoarele șase luni.
3. Franța e pro agricultura eco
Președinția franceză va promova inițiative de accelerare a tranziţiei către agricultura ecologică, parte integrantă a Strategiei ”De la Fermă la Furculiță”, pentru obținerea unor sisteme alimentare echitabile, sănătoase și prietenoase cu mediul.
4. Reducerea pesticidelor
Parisul va lansa dezbaterile de revizuire a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUD) pentru a accelera reducerea utilizării pesticidelor în Uniunea Europeană și pentru a promova și implementa în mod progresiv soluțiile alternative, astfel încât fermierii să poată combate pe mai departe bolile și dăunătorii.
5. PNS, la evaluare şi control
O altă prioritate a președinției franceze este evaluarea planurilor strategice naționale. Încă sunt state, printre care şi România, codaşe la acest capitol.
6. Legislaţie privind producţia
Alte teme pe lista de obiective a francezilor sunt: propunerea de regulament privind statisticile referitoare la factorii de producție și la producțiaagricolă şi revizuirea legislației UE privind indicațiile geografice.
7. Politică pentru pescuit
În domeniul pescuitului, președinția se va axa pe revizuirea Regulamentului privind controlul pescuitului și va propune o dezbatere politică referitoare la politica comună în domeniul pescuitului și la punerea în aplicare a acesteia.
Miniștrii au discutat și despre impactul creșterii costurilor energiei, ale factorilor de producție și ale hranei pentru animale asupra agriculturii. O scurtă informare prezentată miniștrilor pe acest subiect arată că presiunile inflaționiste s-au intensificat: energia, materiile prime și îngrășămintele au înregistrat creșteri accentuate ale prețurilor în prima jumătate a anului 2021, dar și mai recent.
Deși Banca Centrală Europeană preconizează o scădere puternică a inflației, inclusiv a componentei energetice a acesteia, în cursul anului 2022, evoluțiile pieței în aceste sectoare ar trebui monitorizate îndeaproape.
În cursul ultimelor două reuniuni ale Consiliului AGRI/FISH, aproape toate statele membre au atras atenția asupra acestei situații, menționând efectele negative ale creșterii costurilor de producție asupra marjelor fermierilor atât în sectorul zootehnic, cât și în sectorul vegetal, mulți dintre aceștia solicitând adoptarea unor măsuri urgente de susținere a pieței. Acest lucru este valabil îndeosebi pentru unele sectoare, cum ar fi cel al cărnii de porc, unde costul tot mai mare al factorilor de producție, în special al furajelor, și o ofertă puternică susținută de alți factori au redus marjele de profit la niveluri critic de scăzute sau le-au eliminat.
Importul de produse care nu respectă standardele de producție ale UE este incoerent din orice punct de vedere, fie el economic, ecologic sau alimentar. Luarea de măsuri pentru a se asigura reciprocitatea standardelor reprezintă o sarcină considerabilă, aflată în fruntea priorităților noastre.
JULIEN DENORMANDIE
Ministrul francez al agriculturii și alimentației
DRAMA FERMIERILOR POLONEZI
La întâlnirea miniștrilor Agriculturii din 17 ianuarie, a fost abordat un subiect fierbinte: embargoul impus de Belarus mărfurilor agroalimentare din UE, fiind afectați, cu precădere, pomicultorii și legumicultorii polonezi. În 2020, valoarea exporturilor poloneze către Belarus s-a ridicat la 252,4 milioane euro. În perioada ianuarie-octombrie 2021, valoarea mărfurilor poloneze către Belarus a fost de 194 milioane euro. Cei mai mulți bani, 31,8 milioane euro, au fost obținuți din vânzarea merelor (14% din exporturile de mere ale Poloniei).
Puternic afectată de decizia autorităților de la Minsk, Polonia a cerut Comisiei Europene să monitorizeze situația provocată de embargou și să ia măsuri de sprijinire a firmelor europene afectate.
UE resimte puternic efectele costurilor în creștere ale furajelor și energiei. Mai multe state membre, printre care și România, au solicitat ca măsurile de susținere a pieței sau sprijinul direct să fie acordate cât mai curând posibil.
un articol de
STELIAN RĂDESCU