Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Adevărul despre Sistemul Naţional de Irigaţii, cufundat în ape tulburi

Publicat: 10 iunie 2020 - 12:28
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În seceta extremă din primăvară, România a irigat doar 200.000 de hectare. De ce atât de puţin? Nu ştim! Existenţa unui Observator al SNI ar putea limpezi apele în acest domeniu!

De fiecare dată când seceta cumplită loveşte culturile agricole, toată lumea se întreabă ”unde este Sistemul Naţional de Irigaţii (SNI)?”
Acel SNI rămas moştenire de la regimul comunist, cu destule deficienţe şi în anii aceia, când nu s-au mai făcut investiţii, furat şi vandalizat în anii de după revoluţie, cârpit pe ici-pe colo, cu bani împrumutaţi de la bănci internaţionale, iar furat şi vandalizat, repornit prin legi şi alocări de fonduri, din bugetul european, dar şi din cel naţional, ultima oară fiind pus la bătaie nu mai puţin de un miliard de euro de la bugetul de stat! Acel SNI transformat în temă de campanie electorală şi propagandă de partid.

Care sunt, totuşi, rezultatele? Cât de credibile sunt declaraţiile politicienilor care au asigurat în trecut că domeniul irigabil al României se extinde vâzând cu ochii, sub braţele unor excavatoare filmate, pentru ca imaginile să fie distribuite apoi pe reţelele de socializare, ca să creadă tot românul că uite, domnule, se lucrează? De ce în mai 2020, când seceta era puternică şi chiar extremă, erau irigate numai 200.000 ha din cele peste 1.100.000 irigabile?

sistem de irigatii 1_b

Ce suprafaţă ar putea uda SNI?

Pe site-ul MADR, la rubrica ”Transparenţă decizională”, există o subrubrică numită ”Expertize”. Pe pagina: ”Expertiza privind viabilitatea economică a sistemelor de irigaţii. Sistemele de irigaţii a căror infrastructură de irigaţii este recomandată pentru reabilitare”, se află un document, publicat în 4 martie 2016, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloş, din care aflăm că SNI ar acoperi o suprafaţă totală de 2.003.590 ha, din care ar fi viabilă economic o suprafaţă totală de 1.775.504 ha.

Datele au fost extrase din raportul final realizat de Experco-ISPIF. În toamna aceluiaşi an, în octombrie, guvernul Cioloş a adoptat o hotărâre pentru aprobarea Programului Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România.

Au existat trei studii semnificative privind SNI din România. În toamna anului 2016, guvernul tehnocrat a zis că e timpul să treacă la fapte: să emită o HG, să aloce banii necesari, apoi să reabiliteze SNI, mai exact infrastructura principală de irigaţii, rămasă pe seama statului, în timp ce infrastructura secundară este reabilitată de OUAI-uri cu bani europeni, prin PNDR, SM 4.3.

Guvernul a cuprins în proiectul de HG suma de 1.015.000.000 de euro din bugetul naţional, pentru perioada 2016 - 2020. HG a fost aprobată în 26 octombrie, având numărul 793/2016. În decembrie au fost alegeri parlamentare, puterea politică s-a schimbat, în noua formulă, partidul dominant a fost PSD, care a avut un program de guvernare cu un capitol dedicat chiar reabilitării SNI. Ajuns la guvernare, PSD a acordat gratuitate pentru apa utilizată la irigare, până la staţia de punere sub presiune, gratuitate acordată şi după instalarea în 2020 a guvernului PNL.

Dar partidul care a câştigat alegerile în decembrie 2016 s-a angajat să reabiliteze SNI, să demareze lucrări ample, având loc şi vizite în teritoriu ale liderilor săi, împreună cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, care a postat frecvent pe pagina sa de facebook filmuleţe cu lucrări la staţii de repompare sau pentru decolmatarea canalelor.

Copy-paste legislativ

Practic, partidul condus la vremea aceea de Liviu Dragnea a preluat la virgulă în programul său de guvernare Programul Naţional pentru Reabilitarea SNI adoptat de guvernul tehnocrat! Numai suma era un pic diferită: 1,105 miliarde de euro la tehnocraţi, 1,143 miliarde la PSD. Prezent în Ialomiţa, în 12 mai 2017, liderul de atunci al PSD a declarat: ”Partea de irigaţii pentru noi a fost şi rămâne strategică. Avem două obiective majore în acest domeniu: reabilitarea sistemului de irigaţii şi 1.980 mil. ha. Cred că până în 2020 vom găsi şi celelalte 20.000 ha. Practic 2 milioane de hectare care vor fi irigabile”.

Suntem în 2020, an când ar fi trebuit să fie reabilitată infrastructura care să deservească acea suprafaţă de 2.000.000 ha. Ce comunică, în schimb, ANIF? Că are posibilitatea asigurării aducţiunii apei pentru irigat pe o suprafaţă de 1.016.141 ha. Diferenţa e de aproape 1 milion de hectare faţă de nivelul propus! Câţi bani au fost însă cheltuiţi din bugetul de stat? Recent, ministrul Adrian Oros a declarat public că au fost cheltuiţi ”doar 529 de milioane de lei în trei ani”, din care ”129 de milioane lei au mers pentru paza instalaţiilor”.

Parlamentul European a adoptat Regulamentul privind reutilizarea apei pentru irigaţii. Click AICI şi află detalii!

sistem de irigatii 2_b


FIŢI TRANSPARENŢI!

MADR ar trebui să facă imediat o evaluare exactă a lucrărilor realizate şi a banilor cheltuiţi pentru fiecare obiectiv în parte, apoi să dea publicităţii rezultatele. Mai mult: ar trebui să înfiinţeze un Observator al SNI care să centralizeze toate datele din teritoriu şi să le publice, săptămânal, pe o platformă online, accesibilă publicului larg.

Să putem vedea acolo, pe amenajări, ce OUAI-uri au utilizat apa, pentru ce suprafeţe, ce cantităţi de apă au fost folosite, ce cheltuieli angajează statul român pentru fiecare amenajare. Totodată, pe aceeaşi platformă, ar trebui raportate date despre stadiul lucrărilor în teren şi sumele angajate şi plătite de statul român. Pot fi colectate şi furnizate date despre OUAI-uri care nu folosesc apa, deşi au încheiate contracte. Nu cred că ar fi un efort prea mare pentru MADR şi ANIF.

un articol de
DUMITRU NEDELCU

Vizualizat: 1295 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?