Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Reducerea dependenţei de îngrăşăminte cu azot

Publicat: 17 august 2020 - 12:35
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Productivitatea culturilor agricole a crescut substanţial în ultimele decenii, datorită utilizării tot mai consistente a îngrăşămintelor pe bază de azot. Partea proastă este că aceste substanţe au efecte negative asupra mediului şi climei, întrucât necesită o cantitate mare de energie pentru a fi produse.

Oamenii de ştiinţă caută însă acum modalităţi de a dezvolta practici mai durabile care să menţină randamentele ridicate ale culturilor cu aporturi reduse de îngrăşăminte azotoase.

radacina-planta-azot_bO soluţie ar fi fixarea biologică a azotului, o practică răspândită în cazul culturilor leguminoase. Şi chiar dacă o varietate de bacterii care au capacitatea de a fixa azotul sunt comune în rizosferă, unde se găsesc rădăcinile plantelor, astfel de bacterii ce favorizează dezvoltarea plantelor şi-au găsit o utilizare limitată ca inoculant în agricultură. Asta în principal din cauza problemelor generale asociate cu utilizarea de substanţe biologice pentru producţia de culturi şi eficacitatea variabilă la aplicare. Pentru a înţelege mai bine răspunsul metabolic al plantei gazdă la aceşti stimuli, cercetătorii de la Universitatea din Missouri au studiat modul în care bacteriile din sol influenţează creşterea plantelor.

Colonizarea bacteriană şi influenţa asupra metabolismului plantelor

Pentru a depăşi această provocare, oamenii de ştiinţă au utilizat spectrometria de masă cu ablaţie laser prin ionizare cu electrospray (LAESI-MS), ceea ce le-a permis să eşantioneze doar acele zone infectate de bacterii, pe care le-au putut localiza datorită exprimării proteinei fluorescente verzi. Rezultatele lor au arătat că această colonizare bacteriană provoacă schimbări semnificative ale metabolismului plantelor, cu unii metaboliţi mai abundenţi semnificativ la plantele inoculate, iar alţii, inclusiv metaboliţii indicanţi ai azotului, au fost reduse la rădăcinile neinoculate sau inoculate cu o tulpină bacteriană incapabilă să fixeze azotul. Prin urmare, s-a constatat că izolarea rădăcinilor întregi duce la o diluare considerabilă a oricărui semnal datorită marii majorităţi a celulelor radiculare care nu sunt în contact cu bacteriile.

Obiectivul acestei cercetări a fost definirea mecanismelor moleculare prin care bacteriile favorizează dezvoltarea plantelor, astfel încât să se elaboreze protocoale de inoculare eficiente şi coerente pentru a îmbunătăţi performanţa culturilor. Cercetătorii au fost de multă vreme interesaţi în fixarea biologică a azotului şi de interacţiunea plantă-microb în general. Iar acum marea provocare este realizarea inoculării pe culturi non-leguminoase, cum ar fi porumbul, care are această abilitate în natură, dar nu a fost până acum evidenţiată în producţia agricolă practică.

Vizualizat: 2004 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?