Nemţii au descifrat genomul porumbului

De-a lungul secolelor, fermierii şi cercetătorii au tot adaptat cultura porumbului la diferite zone climatice de pe glob. Drept urmare, la ora actuală, plantele de porumb prezintă o mare diversitate genetică.
O echipă de cercetători germani a reuşit anul acesta, pentru prima dată, să decodeze genomul porumbului european. Implicaţi în cercetare au fost oamenii de ştiinţă de la Universitatea Tehnică din München (TUM) şi Helmholtz Zentrum München.

Variaţia genetică a porumbului european

În 2009, cercetătorii descifraseră deja modelul genetic al unei linii americane de porumb. Însă, acesta nu putea fi luat drept referinţă pentru genomul soiurilor europene. Astfel, oamenii de ştiinţă din Munchen au examinat alte patru linii europene de porumb folosind metode moderne de secvenţiere a ADN-ului. Apoi, au comparat rezultatele lor cu genomul a două linii nord-americane.
S-a dovedit că liniile europene de porumb au arătat diferenţe genetice pronunţate faţă de rudele lor americane - după doar câteva sute de ani de separare. Au existat, de asemenea, variaţii şi în cadrul genomului european.

Este posibilă o creştere a randamentului

Oamenii de ştiinţă bănuiesc că diferenţele găsite în genomul european pot fi o sursă importantă a aşa-numitului efect de heterozis. Acesta se foloseşte în principal la reproducerea hibridă, astfel încât, în viitor, rezultatele să permită utilizarea şi mai direcţionată a fenomenului.
Cunoaşterea exactă a genomului porumbului european va ajuta amelioratorii de plante să pregătească mai bine hibrizii de porumb pentru provocările schimbărilor climatice, relevă studiile de la Universitatea Tehnică din Munchen.

ŞTIAŢI CĂ?

• Producţiile de porumb s-au triplat în ultimii 50 de ani, cele mai ridicate fiind în SUA şi Germania;
• Porumbul este a doua cea mai importantă cultură din lume pentru consum uman, după grâu şi înainte de orez. Cele trei specii furnizează împreună 60% din hrana omenirii;
• Porumbul este cea mai importantă materie primă pentru producerea de bioplastice; 40 kg de aşa-numita fibră de polilactidă pot fi obţinute dintr-o tonă de porumb.

un articol de
PAULA CIUPAG