Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

7 tehnologii inteligente în ferma de legume

Publicat: 11 martie 2021 - 17:44
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

”Farmingul” fără fermieri este o realitate tot mai prezentă în ţările dezvoltate şi chiar şi la noi. Ce avantaje aduce digitalizarea pentru legumicultura în spaţiile protejate? 

Urmare a sporirii populaţiei globului şi a gradului de civilizaţie, au crescut şi cerinţele pentru o alimentaţie sigură şi sănătoasă. În acest scop, agricultura trebuie să intre în era digitală.

 

Economie de resurse

 

Într-un raport din 2016 al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală al CE se apreciază că agricultura de precizie este în măsură să genereze importante beneficii pentru mediu, să crească veniturile fermierilor, să raţionalizeze utilizarea maşinilor agricole şi să crească semnificativ eficienţa utilizării resurselor, inclusiv a apei pentru irigaţii.
Se apreciază că aceste tehnologii de precizie reduc cu 15% resursele utilizate.

 

7 sisteme de precizie necesare în sere şi solarii

 

România a făcut unele progrese în domeniul agriculturii mari, cerealiere, cu privire la practicarea unei agriculturi de precizie. Apreciem că, urmare a unor rezultate deosebite ale cercetării legumicole din spaţii protejate de pe plan mondial, dar şi intern (unele în curs de desfăşurare), este necesară şi în acest domeniu elaborarea unor astfel de tehnologii inteligente precum:

  1. Principii de proiectare şi construcţie a solariilor (existente la HORTING Bucureşti);
  2. Sisteme de maşini de lucrare a solului şi dezinfecţie folosind roboţi cu microunde (la INMA şi HORTING);
  3. Criterii de alegere a materialului biologic (Banca de gene Buzău, sub coordonarea lui Costel Vînătoru, la ICDLF Vidra şi staţiunile legumicole);
  4. Tehnologii smart de producere a răsadurilor altoite robotizat sau nu (HORTING);
  5. Softuri de optimizare a consumurilor de elemente nutritive şi de apă, aplicate prin sistemul de irigare prin picurare (HORTING alături de alte 17 state, în proiectul TOMRES);
  6. Softuri de prevenire, recunoaştere şi control al dăunătorilor;
  7. Organizarea, condiţionarea şi marketingul producţiei, etc.

Ce este digitalizarea şi ce avantaje are fermierul?

un articol de
VICTOR LĂCĂTUŞ
membru titular ASAS

Vizualizat: 1472 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?