Afaceri Agricole
Nu dăm o importanţă prea mare socului deşi gustul dulce-acidulat al „socatei” ne tentează adesea şi ne aduce aminte de anii copilăriei. Faptul că acest arbust creşte sălbatic, în pădure sau pe marginea drumului, îl face accesibil dar şi... ignorat în peisajul agricol de la noi.
Ştiaţi că din reziduuri se poate “face” energie însă niciodată nu aţi calculat cât se poate câştiga de pe urma acestora?
În realitate se întâmplă însă altceva.
Moşteniri ceauşiste
Mass-media a mai tras diverse semnale de alarmă despre politica de cadre din domeniul agriculturii. După Revoluţia din 1989, agricultura României a trecut prin diferite stadii de involuţie, începând de la fărâmiţarea terenurilor şi terminând cu deprofesionalizarea specialiştilor. Treptat însă, lucrurile s-au reaşezat pe făgaşul normalităţii, dar după alte criterii... De acum avem de-a face cu regulile capitaliste, ale economiei de piaţă. Unde cei buni rămân pe slujbe, câştigă înzecit, iar cei slabi pleacă acasă, devenind şomeri.
Este limpede că cei care nu s-au opus au deja tehnologii prin care vor depăşi cu succes aceste restricţii. Una dintre cele mai spectaculoase tehnologii prin preţ, randament, uşurinţă în producere şi aplicare, total nepoluantă, prin simplitate tehnologică etc., este folosirea extractului lichid de humus de râmă ca fungicid, ca fertilizant şi nu numai.
Datorită proprietăţilor extraordinare pe care le are, prognozele economice ca urmare a folosirii lui pe scară largă sunt extrem de favorabile pentru mulţi ani de acum încolo.
Reprofilarea exploataţiilor fără profit pe rase de carne
Analizând situaţia crescătorilor de taurine, s-a constatat faptul că multe dintre exploataţiile existente au pierderi financiare însemnate, fiind neprofitabile. Acestea se regăsesc în zonele de munte, acolo unde taurinele sunt trimise la păşunat, departe de casă, fără posibilitatea de valorificare a produţiei de lapte, precum şi în gospodăriile fără cotă de lapte sau care deţin animale bătrâne şi slab productive.
Criză ori nu, pentru agricultori situaţia nu se va schimba în bine, câtă vreme aceştia nu vor avea preţ de vânzare (la produse), producţii şi bani (subvenţii).
Pe această temă am purtat o discuţie cu Sorin Cirţi, comisar-şef la Garda Financiară Arad, instituţia care supraveghează graniţa de vest a ţării, locul unde operează samsarii cerealelor.
…la pregătirea substratului nutritiv
• se vor folosi numai materii prime şi auxiliare de calitate, fără a fi degradate sau cu mucegaiuri;
• materialul celulozic să fie mărunţit la dimensiunea 1-2 cm şi se va evita formarea unui pulvis cu efecte negative asupra creşterii şi dezvoltării miceliului;
• se va folosi numai orz lipsit de agenţi fitopatogeni;
• umectarea materialului celulozic nu se va prelungi mai mult de 48 h;
• se va evita o pasteurizare la un regim termic mai ridicat de 80ºC, şi nu la o temperatură inferioară, dar de durată lungă, deoarece este ineficace;
• lipsa hormonilor, necesari creşterii şi dezvoltării miceliului şi formării ciupercilor, are efecte negative asupra culturii;
• lipsa amendamentelor, creta furajeră, a ipsosului sau hidroxidului de calciu, menţine un pH acid în substratul celulozic, nefast pentru miceliu;