Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

VALERIU STERIU: „Ce facem cu cei 15 miliarde de euro pe care ni-i pune Europa la dispoziție pentru 7 ani?”

Publicat: 07 ianuarie 2014 - 00:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Valeriu Steriu, membru în Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților, a trecut în sfera politicului după o lungă activitate în mediul privat, atât ca fermier, cât și ca angajat al unei companii de procesare a laptelui

Click pe poza pentru galerie!

Ferma: Care au fost principalii pași pe care i-ați parcurs până acum din punct de vedere profesional?

Valeriu Steriu: La începutul anilor ’90, împreună cu părinții am pornit o mică fermă de familie, după ce familia noastră a primit înapoi terenul bunicului din comuna Șinca (jud. Brașov).

În 1991, am preluat ferma de bovine de la CAP. Faptul că la acea vreme aveam studii de inginer mecanic a constituit un mic handicap, pe care l-am rezolvat prin specializări în SUA. Timp de 6 ani consecutiv, câte o lună, am lucrat în câteva ferme în SUA și tot ce am învățat am aplicat în propria fermă. Ulterior, cu un împrumut bancar, am înființat o mică fabrică de lapte. În 10 ani am crescut ferma de la zece la 120 capete de bovine, având și o mică fabrică de lapte care prelucra, la vremea respectivă, 10.000 litri de lapte/zi.

În acea perioadă am constituit cu colegii din industria laptelui Asociația Producătorilor Particulari de Lapte, care ulterior a fuzionat cu Patronatul Laptelui, structură în care am ocupat funcția de vicepreședinte. În 2001 am fost propus pentru funcția de secretar de stat pe agricultură. Am considerat că este o șansă pe care nu o pot rata și am vrut să arăt că din fermă poți ajunge secretar de stat, desigur cu anumite cunoștințe dobândite.

Pentru că știam foarte bine limbajul agricol din România, dar și în limba engleză, am fost nominalizat secretar de stat cu atribuții în negociere cu Bruxelles-ul. În perioada 2004-2008 am fost vicepreședinte la grupul LaDorna, unde am învățat ce înseamnă industria laptelui la nivel și scară foarte mare. Am avut și funcția de președinte al APRIL, timp de 4 ani. La sfârșitul anului 2008, LaDorna a fost preluată de un grup francez și a urmat din nou un moment în care am avut de ales între a merge în mediul privat sau în politică.

Am ales politica și, astfel, din 2008 sunt membru în Parlamentul României, în Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputaților. În următorii trei ani îmi propun să închei acest mandat de deputat. După care iar voi avea un moment să decid dacă revin în sectorul privat sau dacă îmi continui cariera în politică.

Un alt exercițiu pe care l-am încheiat în acest an este Strategia prezidențială pentru agricultură. Am fost președintele Comisiei Prezidențiale pentru Politici Publice în Agricultură, o echipă de 30 de specialiști cu care am reușit să scriem o viziune pentru dezvoltarea agriculturii din România pentru următorii 20 de ani.

Ferma: Există și regrete? Dacă ați avea ocazia să schimbați ceva din trecutul dumneavoastră, ce ați alege?

Valeriu Steriu: Unul din marile regrete, pe care l-am avut în 2000, a fost acela că nu am putut să iau un grant oferit de guvernul olandez, pentru că nu am avut punctajul necesar. Poate că acesta a fost și motivul pentru care am ieșit din sectorul privat, încercând să pun umărul la acreditarea Agenției SAPARD, astfel încât alți fermieri să poată avea șansa de a avea un astfel de grant. Oricare dintre cele trei domenii mi-ar plăcea să le reiau și să le aprofundez. Și activitatea ca fermier, dar în condițiile de azi, și nu cele din 1990, când fermierii aveau o viață mult mai grea. La fel și cu industria laptelui, tot în condițiile de azi.

Dar nu m-aș gândi la industria mare, ci mi-ar plăcea foarte mult o industrie de nișă, pe produse bio sau produse în care să pui mai multă inteligență decât volum și cred că aici România încă mai are foarte multe de oferit. Pe parte politică, mi-ar plăcea ca și aici să fie o zonă în care experiența mea și a colegilor să poată fi mult mai bine valorificată.

Ferma: Care considerați că sunt principalele probleme ale agriculturii din România și care sunt măsurile care trebuie luate?

Valeriu Steriu: Cred că România nu are, în clipa de față, o direcție clară, precum a avut-o până în 2007 când era aspirație spre UE sau până în 2004 - spre NATO. După 2007, România a rămas puțin confuză și odată cu venirea crizei, toate domeniile au fost puternic afectate. Și asta se vede foarte bine și în agricultură, unde venirea fiecărui ministru a generat alte priorități, o nouă refinanțare. Această schimbare de miniștri și de priorități, pentru agricultură nu este benefică.

O fermă de vaci pe care o pornești astăzi îți produce abia peste 4 ani la capacitate maximă. Dacă modifici politicile agricole în perioada respectivă, o poți pune pe butuci chiar după primii 2 ani. La fel și la o vie, la o livadă, timpul până la primul rod este destul de îndelungat, și nu e voie să ai o impredictibilitate pe politici. De aceea cred că rolul legislativului este acela de a asigura un cadru unitar și de lungă durată. Un foarte bun exemplu este cel al cultivatorilor de tutun.

Cei o mie de cultivatori de tutun ar putea absorbi fonduri generoase de la UE dacă ar exista și încurajări suplimentare. Este doar un domeniu, dar care poate genera o plus-valoare semnificativă, ținând cont de faptul că principalul export de produse agricole din România, paradoxal, este cel de țigări și produse din tutun. Din cei 500 milioane de euro valoare exporturi de țigări, 400 milioane de euro solicită importuri de tutun.

Avem o situație similară la soia, pentru că nu o mai vrem modificată genetic, și în loc să exportăm în valoare de 200 milioane euro, importăm de 200 de milioane de euro. Dacă am fi avut în urmă cu 10 ani o viziune pe termen lung pe agricultură, cu siguranță am fi avut în acest moment și soia, și tutunul rezolvate. Sunt doar 2 exemple.

Însă, ambele ne-ar fi adus un miliard de euro în plus în fiecare an din pământ, din resursele noastre. De asta cred că prioritatea, chiar în următoarele luni, este ca în primul rând clasa politică agricolă să poată avea un concept unitar despre ce dorim să facem cu următorii 15 miliarde de euro pe care ni-i pune Europa la dispoziție pentru 7 ani.

Ferma: Și există o soluție pentru ca această clasă politică să mențină o strategie pe termen lung?

Valeriu Steriu: Este începută și este acceptată. Mă refer la strategia prezidențială pentru agricultură. Mi-ar plăcea ca această viziune să devină un document de lucru. Am lăsat, permanent, loc pentru dezbatere publică, pentru a fi îmbunătățit astfel încât să genereze în perioada următoare niște direcții mai clare, mai puțin afectate de mediul politic. Îmbunătățirea infrastructurii, irigațiile, promovarea produselor românești sunt toate segmente trecute în această lucrare publică.

Important este ca documentul, până la urmă, să fie semnat de șefii de partide, care să lase specialiștii din acele partide să-și aducă aportul și să nu existe o dispută politică. Iar din acel moment, cu siguranță avem niște ani liniștiți și putem, chiar și în fața Comunității Europene și a altor donatori internaționali, să fim mult mai credibili, să generăm o prioritate națională în agricultură, susținută financiar în primul rând de organismele care au acești bani.

Ferma: Ce anume credeți că face diferența dintre fermierul român și cel european?

Valeriu Steriu: Sunt tot mai puține diferențe. Este adevărat că în România avem două categorii de agricultori. Avem micul fermier, care își asigură, în primul rând, nevoile lui. Dar avem foarte mulți fermieri care îi depășesc pe cei europeni.

Unii au parcuri de tractoare cum nu găsim în multe ferme din Germania sau Olanda. Au crescut și vor crește în continuare, pentru că în Olanda nu găsești suprafețe de 2-3000 ha lucrate care pot genera, chiar cu o subvenție mai mică, un prag de rentabilitate corespunzător și un profit frumos an de an. Evident, avem foarte multe probleme, în continuare, la desfacerea produselor.

S-a văzut chiar în 2013 când numărul mic de cumpărători de cereale a permis o prăbușire a prețului de achiziție a cerealelor mult mai severă decât în alte state. Eu sunt foarte încrezător că o micșorare a numărului de fermieri nu este deloc periculoasă, atâta timp cât noi găsim soluții pentru impactul social. O diminuare a numărului de fermieri și o creștere a suprafeței lucrate pe fermier înseamnă, până la urmă, o apropiere de modelul fermierului vest-european.

Ferma: De ce anume ar fi nevoie pentru ca formele asociative din România să meargă mai departe împreună?

Valeriu Steriu: Depinde de zona geografică. Am umblat destul de mult în țară și îmi dau seama că este greu să asociezi fermierii din Transilvania, dar nu este greu să asociezi fermierii din sudul țării. Dacă interesul comun este mare, poți vedea fermieri care își achiziționează împreună semințe, îngrășăminte și își vând împreună marfa.

Dar aici este și o problemă de timp. În anii ’50-’60 am avut cooperativizarea forțată iar apoi abia în 2004 s-a finalizat privatizarea în agricultură, deci avem încă foarte mulți oameni care au lucrat mai mult în sistemul de stat decât în cel privat. Cred că asociațiile au încă un handicap major în a se înființa dar timpul le va motiva apariția.

Nimic nu se poate construi în agricultură fără o motivare corespunzătoare. Consider că avem încă un deficit foarte mare de comunicare către producători și către cei care ar dori să se asocieze. Am susținut că această comunicare nu trebuie făcută de specialiștii Ministerului Agriculturii sau de politiceni. Firme private specialiste în comunicare trebuie bugetate astfel încât informația să ajungă la toți fermierii, care trebuie să fie conștienți că pot atrage bani.

Trebuie o legislație fiscală atractivă și pentru acești comunicatori. Nu toate se fac prin subvenție. Dacă azi cinci fermieri își vând laptele, nu aplică TVA. Dacă i-am asociat, își mai adaugă 24% și deja este un handicap în a vinde un produs cu 24% mai scump.

În ediția viitoare a revistei Ferma, continuăm discuția cu Valeriu Steriu și pe alte subiecte legate de strategia prezidențială pentru agricultură, aflată în dezbatere publică, problema cadastrului în România, liberalizarea pieței funciare, volatilitatea prețurilor la cereale sau despre filiera laptelui.

Vizualizat: 674 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
relu
|
01. 14, 2014. Tuesday 14:25
dar ce-am facut nu ne intereseaza ? normal ar fi sa avem un raport despre un interval de timp, o caruta de bani si lipsa clara de rezultate in buzunarele consumatorului roman contribuabil si ce facem mai vedem ce ziceti dle Steriu ?
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?