Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Un vis dulce a înflorit şi a dat primele roade

Publicat: 24 februarie 2018 - 02:27
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

De mai bine de cinci ani, în localitatea Boureni, din zona Târgu Frumos, judeţul Iaşi, se dezvoltă pas cu pas microferma unui tânăr care a pornit pe drumul afacerilor agricole cu puţine resurse materiale, dar cu multă determinare. Este vorba de Cătălin Mihai Giurgilă, în vârstă de 37 de ani, care dintotdeauna a iubit apicultura şi pomicultura. 

Lui Cătălin i-a fost mai lesne, din punct de vedere financiar, să înceapă cu creşterea albinelor şi a ajuns acum la un efectiv de 80 de familii de albine. Banii câştigaţi din valorificarea produselor apicole i-a investit în pomicultură, cea de-a doua mare pasiune a sa. Fermierul a reuşit să realizeze cu fonduri proprii o livadă pe o suprafaţă de o jumătate de hectar, teren achiziţionat anterior prin măsura destinată fermelor de subzistenţă.

Sotii GiurgilaClick pe poza pentru galerie!

Diversificarea activităţii aduce stabilitate
Ultima mea vizită la Boureni a fost tot într-o toamnă, în anul 2015, atunci când livada era abia plantată şi când tânărul fermier încă se lupta cu hoţii care furau puietul plantat. ”Văzând că nu reuşeam să completez golurile în acelaşi ritm în care se furau pomişorii, am aşezat în câteva locuri la marginea livezii grămăjoare de material săditor, lângă care am scris că îi invit pe hoţi să se servească de acolo şi să nu mai smulgă din pământ pomii plantaţi, fiindcă e păcat de munca tuturor. Parcă a fost o lecţie. De atunci nu s-a mai furat. Noroc că furăcioşii ştiau să citească! Oricum, între timp, am investit şi într-o construcţie aici, în câmp, iniţial proiectând-o ca depozit de fructe şi atelier pentru apicultură. Însă, au intervenit schimbări şi, acum, mansarda este casa mea, spaţiul de la parter rămânând cu destinaţia iniţială”, mărturisea tânărul ieşean.
Cătălin Mihai Giurgilă se simte încurajat în activitatea sa datorită faptului că îşi poate aproviziona întreaga familie cu produse proaspete şi sănătoase, precum şi datorită noului val de opţiuni ale cumpărătorilor din zonă, orientaţi tot mai pregnant către alimente autohtone, cu provenienţă cunoscută. ”Sunt optimist în ceea ce priveşte viitorul meu de fermier, iar una dintre ideile care îmi susţin optimismul este aceea a diversificării activităţii. Piaţa ieşeană, românească, aşteaptă şi absoarbe produsele noastre tot mai mult. Numai că, lucrând în agricultură, depinzi de condiţiile climatice. Dacă lucrezi într-o singură direcţie, iar anul nu este favorabil, poţi pierde. Rişti să falimentezi, mai ales dacă eşti mic fermier. Dar, dacă ai două-trei tipuri de activităţi agricole/zootehnice, atunci se pot compensa între ele şi, financiar, poţi să supravieţuieşti”, povestea fermierul.

Miere şi fructe
În livada de la Boureni, speciile dominante sunt mărul şi prunul, dar Cătălin Marius Giurgilă a inclus, pe suprafeţe mai mici, şi speciile cais, cireş, păr, gutui, deoarece planul său este de a dezvolta o mică activitate de prelucrare a fructelor. ”Cred în faptul că soarta mea viitoare va fi legată de acest pământ şi de aceea am decis să mă mut aici. Este vorba despre crearea unei microferme, în care să obţin produse apicole şi fructe, urmând a le prelucra şi a le valorifica inclusiv pe parcursul iernii. Îmi doresc să produc sănătos şi diversificat, adică nu doar miere şi fructe, ci şi gemuri, dulceţuri şi compoturi. Plănuiesc să obţin aceste produse fără conservanţi, exact aşa cum mâncam odată, la părinţii mei acasă. Şi merg pe ideea de a produce puţin şi bun, decât mult şi prost. Nu mă tem de piaţă, fiindcă deja am solicitări de la prietenii din oraş şi de la oamenii din zonă, care nu mai au timp să îşi pregătească toate conservele pentru iarnă”, menţiona Cătălin Mihai Giurgilă.

Schimb de experienţă de la apicultor la pomicultor şi invers
Entuziasmul, seriozitatea şi hărnicia tânărului fermier sunt completate cu ştiinţa specialistului. Astfel, dacă despre apicultură ştie mai multe fiindcă a studiat ani la rând noţiunile legate de creşterea şi exploatarea albinelor, Cătălin s-a gândit că în domeniul pomiculturii are nevoie de consultanţă şi a apelat la inginerul Dan Hlihor, specialist şi producător de material săditor. ”Domnul inginer Dan Hlihor, din comuna Bălţaţi - Iaşi, după ce mi-a ascultat povestea şi după ce a aflat despre visul meu de a avea o livadă cu destinaţie clară, a ales paleta de specii şi de soiuri. M-a ajutat şi la plantare, dar şi la etapa de întreţinere a livezii tinere, până la obţinerea primelor fructe. La rândul meu, l-am ajutat în activitatea de creştere a albinelor. Chiar i-am şi produs mătci, i le-am dus şi i-am arătat câteva secrete care pot asigura reuşita în acest domeniu. Culmea, anul trecut, eu am pregătit pentru iernare atât stupii mei, cât şi pe ai domnului Dan Hlihor, stupi produşi de mine. În primăvară, ai săi au ieşit foarte bine, în schimb la mine au apărut câteva probleme pe care nici acum nu mi le pot explica, fiindcă am făcut tot ceea ce trebuia, în ambele cazuri”, spunea tânărul ieşean.

“Am văzut lume bucuroasă şi hrănită din... visele mele”
Deocamdată, producţia de mere a fost de aproximativ o tonă, inedită fiind modalitatea de valorificare. Fiecare dintre cumpărători a venit în livadă şi, fie din depozit, fie direct din pom, şi-a ales soiul şi cantitatea dorite. Fiind vorba despre valorificare pe plan local, această modalitate de a achiziţiona fructele direct de la sursă a fost la îndemâna tuturor. Planul fermierului ieşean este de a menţine această formă de valorificare cât mai mult timp. “La ceasul recoltatului, am arătat tuturor cunoştinţelor fotografii cu fructele date în pârg pe ram, cu florile din împrejurimi, cu imagini ale întregului ansamblu şi am adresat invitaţia la fermă. Pentru fiecare dintre cei care au acceptat a fost ca o excursie. I-am aşteptat pe toţi cu câteva lăzi cu fructe deja recoltate, dar le-am permis să se servească şi singuri, dacă aceasta le era dorinţa. Şi le-a fost. Pur şi simplu, a fost dumnezeiesc ceea ce am trăit. Nici nu poţi simţi altfel, văzând lume bucuroasă şi hrănită din ...visele tale, de copil sărac. Acum, cu ajutor divin, cu încredere şi cu proiecte realiste, stabilite clar, merg mai departe. Nu vreau mult, dar vreau ceva bun şi frumos, în care să mă simt bine. M-a ajutat mereu şi soţia, Monica. M-a înţeles, a crezut în ideile mele şi mi-a permis să îmi urmez visul. De aceea, îi mulţumesc”, se destăinuia Cătălin Mihai Giurgilă.
Preocupările de moment ale pomicultorului ieşean sunt cele legate de efectuarea arăturilor de toamnă în livadă şi, în special, de administrarea de gunoi de grajd, câte o găleată de îngrăşământ organic la fiecare pom.
Cât despre apicultură, deşi anul 2017 a fost dificil, cu pierderi de familii de albine de aproximativ 50% şi culesuri nu tocmai grozave, pentru fermierul ieşean rămâne o componentă importantă a activităţii economice şi o semnificativă sursă de venit.
Dar marea problemă care îl preocupă pe fermier este aceea a găsirii forţei de muncă, unul dintre importantele motive care reduc entuziasmul în privinţa extinderii livezii, investiţiile cerându-se a fi dirijate prioritar către mecanizare.


A DAT VIAŢĂ UNUI PETEC DE PĂMÂNT
”Când am venit aici, m-am uitat îndelung la suprafaţa aceasta de teren. Era câmp liber, nu aveam vecini cu gospodării în apropiere şi m-am întrebat cum o să dau eu viaţă acestui petec de pământ. Dar îmi doream enorm să pot avea o livadă, un spaţiu pentru albine şi o căsuţă între pomi. Totul fiind înconjurat de flori şi de lumina bucuriei sufleteşti. Şi am pornit la drum. Acum, când văd că deja am câţiva vecini - tot mici fermieri, producători de căpşuni sau dovlecei, etc-, când văd cât de frumoasă este livada, cât de arătoase şi de gustoase sunt fructele şi câtă armonie poate aduce în suflet tot peisajul, doresc să ofer această bucurie şi celor din jur”.

Catalin Giurgila
Cătălin Mihai Giurgilă: ”Astăzi, pot să spun că am, aievea, microferma la care mă gândeam de mic copil. Iar în anul 2017, premiera vieţii mele este aceea că am avut primele livrări de fructe. Cumpărătorii cei dintâi am ales să fie prietenii şi cunoştinţele care au avut încredere în faptul că putem obţine aici, pe aceste pământuri, hrană atât de bună”.


ÎN CURÂND, COMPOTURI, DULCEŢURI ŞI GEMURI DE BOURENI
Pe termen mediu, în planul de afaceri al fermei lui Cătălin Mihai Giurgilă este înscrisă şi încercarea de a accesa un nou proiect cu finanţare europeană, având deja experienţa aplicării pe masurile 141 şi 112, prin care a şi achiziţionat terenul de la care, pe linia pomiculturii, a pornit totul. Însă, până la depunerea proiectului cu finanţare europeană, a pornit deja pe cont propriu demersul de amenajare a unui spaţiu de prelucrare a fructelor. Amplasamentul a fost identificat şi urmează ca, până în primăvara 2018, la Boureni, lângă livadă să găsim soba, cuptorul şi tot ceea este necesar pentru obţinerea compoturilor, a dulceţurilor şi a gemurilor din fructele produse în acelaşi loc.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 19/202 (editia 1-14 noiembrie)

Vizualizat: 1775 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?