Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Un fermier angajat la... „industria faptei”

Publicat: 03 aprilie 2012 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Claudiu Gavril este un tânăr fermier de succes - luna trecută a împlinit 33 de ani, absolvent al Facultăţii de Agronomie Iaşi în anul 2003. Este hotărât şi vorbeşte puţin, aşa cum îi şade bine unui om angajat la... „industria faptei”

Click pe poza pentru galerie!

Exploataţia agricolă condusă de inginerul Claudiu Gavril este situată în comuna gălăţeană Corod, o aşezare de răzeşi, atestată încă din timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.

„Aventura câmpului” a început în urmă cu şapte ani, în 2003, mai întâi timid, cu teren arabil de numai 50 ha. Acum, se trage brazdă peste o suprafaţă de mai bine de 1.000 ha, mare parte luată în arendă. Vreo 200 ha au devenit proprietate prin cumpărare. Exploataţia vegetală cuprinde pământurile sătenilor din Corod şi din comunele din jur: Munteni şi Negrileşti.

„Vrem să ne mai mărim exploataţia. Sunt proprietari care mai aduc teren în arendă şi unii chiar vor să vândă. Preţul oscilează între 1.500 şi 2.000 euro/ha, destul de scump pentru zona noastră”, ne-a spus tânărul fermier.


Când pământul te invită să-l lucrezi


„Avem un program de cartare agrochimică. Costă destul de mult dar merită, dacă vrei să faci perfomanţă. Luăm la analiză fiecare bucată de pământ în parte, fiecare solă..
Claudiu Gavril

Ca orice început, mai ales în agricultură, a fost extraordinar de greu. Pământul era fărămiţat în zeci de bucăţi, trebuia comasat pentru a fi lucrat mecanizat, aşa cum cere ştiinţa agrotehnicii. A trebuit să se facă o serie de schimburi de terenuri între proprietari, unele au fost mutate dintr-o parte într-alta... Acum poate spune că a reuşit, suprafeţele de teren arabil au ajuns suficient de mari pentru a fi cultivate cu zestrea mecanică.

Pământu-i mănos, un cernoziom, calitatea întâi, numai bun... „să-l mănânci pe pâine”, cum se spune printre agricultori; te invită singur să-l lucrezi.

 

Grâul din hambare cere-un preţ mai mare

Ferma lui Claudiu Gavril dezvoltă un bun parteneriat de afaceri cu societatea Vel Pitar din Iaşi, unitate procesatoare din industria panificaţiei. Obţine mai mereu un preţ suficient de bun pentru că grâul cultivat la Corod întruneşte calităţile aproape ideale de panificaţie. „În toamnă am semănat 450 ha de grâu din soiurile româneşti Dropia şi Glosa.

Le însămânţăm de foarte mult timp şi acum ştim că au nişte calităţi mai deosebite pentru panificaţie. Sunt soiuri de grâu care au dovedit în timp o bună adaptare; se comportă destul de bine în condiţiile noastre de secetă, pe terenuri neirigate. Din analizele de laborator au rezultat frecvent că boabele de grâu au un gluten destul de bun: 27-28%, indicii de deformare de 6-7 mm”, a precizat Claudiu Gavril.

La data documentării noastre, noiembrie 2011, în piaţă, preţul ajunsese la oferta de 0,8 lei/kg. Însă era destul de mic, apreciază fermierul, comparativ cu anul 2010, când a obţinut 1 leu/kg plus TVA. „La sfârşitul anului trecut, nu am vândut nimic, continuăm să avem negocieri cu partenerul noastru asupra preţului de livrare. Grâul îl avem stocat în condiţii optime în magaziile noastre.

Dorim să obţinem preţul de 1 leu/kg, dar, după cum se vede, nu prea sunt şanse anul acesta. Mai aşteptăm să vedem cum vor evolua lucrurile în piaţa grâului. Avem nevoie şi de bani, dar suntem nevoiţi să mai aşteptăm...”, a precizat fermierul.

Pentru exploataţia condusă de Claudiu Gavril, anul agricol 2011 a fost destul de bun. Producţiile s-au ridicat peste aşteptări. La grâu, spre exemplu, recolta a fost, în medie, de 5.500 kg/ha; mai mult cu citrca 2.000 kg, comparativ cu anul 2010.

Grâul este cultura care a răsplătit din plin munca fermierului. În anul 2008, pe o solă de circa 200 ha, soiul Dropia a dat o producţie record pentru aceste terenuri, o medie de 6.200 kg/ha. „În iarnă am avut destulă zăpadă, în primăvară au fost precipitaţii cât de cât”, încearcă o explicaţie... Departe de a fi completă.


Pământul cere apă, dar şi sapă

Numai apa singură nu poate justifica o producţie atât de bună. Mai e nevoie şi de ştiinţa agrotehnică, disciplina şi rigoarea tehnologiei, maşinile şi utilajele agricole performante. „Am accesat două programe: în 2006, un Sapard în valoare de 120 mii euro, urmat de încă unul în 2009, prin FEADR, de 295 mii euro.

Ne-am înzestrat şi modernizat parcul tehnic, achiziţionând numai maşini şi utilaje agricole de ultimă generaţie: două tractoare de mare putere - 200 şi 365 CP, semănătoare performantă de mare precizie, marca Gaspardo, plug, disc, scarificator... Tot ce este trebuincios pentru a face performanţă şi a obţine randamente înalte la culturile agricole”, a completat Claudiu.

În luna martie 2011, a depus un proiect FEADR prin Măsura 121 cu o valoare destul de mare, de 1,5 milioane de euro. Scopul - modernizarea exploataţiei agricole. În dosarul care-şi urmează procedura de evaluare sunt trecute silozuri, un depozit modern ce însumează 1.600 mp, autocamioane de mare tonaj pentru transportul cerealelor, o combină pentru recoltat cereale, uscător...

„Nu facem faţă, nu putem păstra toată producţia pe care o realizăm, suntem nevoiţi să mai vindem şi la recoltat din cauza faptului că nu avem spaţiu suficient”, ne-a mărturisit Claudiu Gavril.


Suprafaţa cu grâu, scarificată

În ferma vegetală, treburile merg bine de la un an la altul. Producţiile sunt mulţumitoare în fiecare ciclu de producţie. Tânărul fermier ştie că un preţ foarte bun de valorificare se obţine numai dacă recolta nu se vinde direct din câmp la vremea secerişului.

În structura de cultură, grâul şi rapiţa ocupă cam 80% din întreaga suprafaţă. După cum ne spune agronomul, lucrările agricole urmează cu religiozitate un anumit „ritual”: „Mai întâi facem o arătură imediat după recoltat, adâncă, la 25 cm.

Anul trecut, mai ales în cea de a doua jumătate, a fost o secetă cumplită, pământul s-a pietrificat, iar arătura nu se putea realiza în bune condiţii. De aceea, am decis să scarificăm cele 300 ha programate pentru cultura grâului, cu toate că au crescut un piculeţ cheltuielile cu motorina!”

Urmează hrănirea plantelor, fertilizarea solului cu îngrăşăminte complexe NPK: 20-20-0, pe întreaga suprafaţă, în doză de 200 kg/ha. Apoi, lucrările de pregătire a solului, realizându-se o discuire, chiar şi două dacă este nevoie.

Este absolut necesar ca însămânţarea să se încadreze în epoca optimă. În terenul bine pregătit, se deschide front de lucru pentru cele două semănători de mare precizie, Gaspardo, cu lăţimea de 4 m. Acestea sunt atent reglate şi probate de cei trei mecanici şi tractorişti, aleşi dintre cei mai destoinici lucrători de la staţiunea de mecanizare.

 

Rapiţa - întoarsă; grâul - în bună vegetaţie

Pentru rapiţă, a fost un an cu probleme. Au fost semănate 350 ha, din care pe 150 ha cultura a fost întoarsă. Terenul a fost recultivat cu grâu imediat. „După ce am terminat de semănat rapiţa, ne-a plouat vreo doi-trei l/mp. Apa a ajuns la sămânţă, a umflat-o de n-a mai avut putere să iasă afară. Astfel că am fost nevoiţi să întoarcem cultura. Mai avem 200 ha însămânţate cu rapiţă. Dacă ne dă şi bunul Dumnezeu o zăpadă, ar fi mană cerească!”, se roagă fermierul.

În ziua documentării, căzuse o brumă groasă. Rapiţă n-a fost afectată. Grâul era bine ieşit din pământ. „Rapiţa este o cultură foarte rentabilă, numai dacă faci producţie, căci preţul de valorificare este foarte bun. Beneficiarul recoltei noastre de rapiţă este o unitate de preluare din Brăila. Anul trecut, preţul de achiziţie s-a situat, undeva, la 2 lei/kg. Deci, apreciabil”, a precizat Claudiu Gavril.

Dar plantele de rapiţă sunt foarte pretenţioase, mai ales la depozitare. În anul 2010, a trebuit să realizeze un număr dublu de tratamente de combatere, pentru că s-au înregistrat atacuri masive ale dăunătorilor. În primul rând, au fost efectuate acţiuni de combatere a omizilor fluturelui cu abdomen auriu (Euproctis Chrysorrhoea).

De asemenea, s-au aplicat două stropiri în toamnă, înainte de răsărirea plantelor, cu insecticidul de contact Karate Zeon. Doza utilizată a fost un pic mai mare faţă instrucţiunile de folosire, de 0,2 litri/ha, împotriva a doi dăunători: Gândacul lucios (Meligethes aeneus) şi Gărgăriţa tulpinilor (Ceuthorrhynchus napi). Tratamentul s-a aplicat imediat după apariţia primelor insecte în câmp.

 

Producţii obţinute în 2011

În 2010, au fost cultivate 350 ha cu rapiţă, pe sole situate în perimetrele agricole ale comunelor Corod şi Munteni. În iarnă căzuse suficientă zăpadă, s-a asigurat un pat optim de omăt pentru protecţia culturii, aşa că gerurile nu au afectat absolut deloc dezvoltarea plantelor. S-a lucrat destul de bine terenul, la semănat s-a obţinut o densitate foarte bună.

Hibridul folosit a fost Exagon, care an de an, pe terenurile din zonă, a dat producţii destul de bune. Hibridul a dovedit o bună capacitate de adaptare şi se pretează numai bine la condiţiile pedoclimatice ale arealului din nordul judeţului Galaţi. De aceea, rapiţa cultivată la Corod a dat, în medie, o recoltă de 3.600 kg/ha, pe terenuri neirigate.

Şi porumbul pentru consum, din gama Pioneer, cultivat pe 160 ha, a dat rezultatele scontate. „Mămăliga” s-a dovedit a avea un preţ numai bun. Recolta de porumb s-a învârtit în jurul a 8.000 kg/ha de boabe stas.

Întreaga cantitate de porumb adunată a luat drumul silozului din Brăila, aparţinând unuia dintre cei mai mari traderi de cereale de pe piaţa locală. Preţul obţinut a fost excelent, 0,7 lei/kg, la vremea recoltatului. A fost o adevărată afacere, pentru că mai târziu, preţul la porumb s-a dus mult în jos, ajungând şi la 0,45 lei/kg.

Floarea-soarelui nu ocupă o suprafaţă prea mare. În ciclul de producţie agricolă trecut, a fost cultivată pe 100 ha. Producţia înregistrată s-a situat, undeva, la 3 tone/ha. Seminţele de floarea-soarelui au fost preluate, la un preţ de... „oloiniţă” - 1,5 lei/kg, de o fabrică pentru producerea uleiului din comună. Există o colaborare „biunivocă” şi avantajoasă de mai multă vreme între fermier şi prelucrător.

 

Pentru agricultură totu-i scump

Întrebat despre problemele agriculturii, tânărul fermier ne-a răspuns. „Principalul lucru care ne omoară este motorina; se scumpeşte de la o zi la alta. Ca să faci o tehnologie trebuie să respecţi succesiunea lucrărilor. Nu poţi să ari şi să bagi direct la semănat. Trebuie să pregăteşti un pat germinativ foarte bine, că altfel o să ai probleme la răsăritul culturii. Să nu uităm şi îngrăşămintele care sunt foarte scumpe. De fapt, pentru agricultură, totul este scump ori se scumpeşte”.


Strategia lucrărilor minime 

În fermă există o „politică economică” pentru reducerea cheltuielilor specifice pe hectar. Frecvent se urmăreşte executarea unui mimin de lucrări: „Am scarificat, dăm un disc şi apoi băgăm direct la semănat, deci se reduce o lucrare de discuire. Economia înregistrată este de circa 10-15 litri de motorină pe hectar. Prin sacrificarea la o adâncime de lucru de 40-45 de cm, obţinem o afânare optimă a solului, dar şi spor de producţie”, ne-a detaliat Claudiu Gavril.

Vizualizat: 1053 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?