Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

SUPER - cea mai MODERNĂ SERĂ din România

Publicat: 11 decembrie 2017 - 10:56
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La 30 de kilometri de Timişoara, în localitatea Biled, a fost inaugurată recent cea mai mare şi mai modernă seră, pe structură de sticlă, din România. O investiţie de peste 2,4 milioane de euro, la care Silvia Răileanu, de 35 de ani, mamă a patru copii, a avut curajul să se înhame şi voinţa să se zbată pentru a duce la bun sfârşit acest proiect. Pentru asta a strâns toate economiile familiei, s-a împrumutat de la bancă şi a beneficiat de o finanţare europeană nerambursabilă de aproape 500.000 de euro. Evident, cu susţinerea totală a soţului.

Născută în Republica Moldova, Silvia Răileanu a venit la 15 ani în România cu o bursă de studii şi de atunci nu a mai plecat de aici. A terminat Facultatea de Drept la Timişoara, fiind jurist de meserie, şi parcă are acel ceva care o recomandă drept o femeie de afaceri de succes. Ţinuta impecabilă, discursul ferm, cuvintele bine alese sunt câteva dintre atuurile sale. E drept că la evenimentul de inaugurare au cam năpădit-o şi pe ea emoţiile. Dar cine nu s-ar fi pierdut cu firea în faţa unei asistenţe atât de generoase: de la Emar Gemmeke, consilier pentru Agricultură din partea Ambasadei Olandei, la primar şi până la directorul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Adrian Chesnoiu. De altfel, Silvia Răileanu a şi recunoscut că dacă nu ar fi beneficiat de sprijinul AFIR, această investiţie nu s-ar fi realizat.

De la stânga la dreapta: Emar Gemmeke, Silvia Răileanu, Adrian ChesnoiuClick pe poza pentru galerie!

E nevoie de un consultant bun!
„Am găsit multă înţelegere din partea reprezentanţilor AFIR, chiar dacă nu am făcut exact cum am spus la început. Iniţial ne gândeam să facem un proiect de un milion şi ceva de euro, dar olandezii ne-au spus că sera era prea mică, avea colţuri neregulate, va exista presiune de boli şi nu vom avea productivitate. Aşa că ne-au sugerat să o micşorăm sau să o mărim. Dacă o micşoram, pierdeam şi grantul, aşa că am decis să o extindem. Am făcut un act adiţional, grantul a rămas acelaşi. Restul a fost pe neeligibil. Ideea este să respecţi tot ce ai spus iniţial că faci, chiar dacă faci mai multe sau schimbi ceva. Doar să se justifice şi să ai un consultant bun”, ne-a explicat proprietara investiţiei. Astfel, Sera "Super" de la Biled are acum o suprafaţă de 17.000 mp, dintre care 16.200 mp cultivabili, 1.121 mp spaţii tehnice, două magazii şi un corp pentru depozitare. De asemenea, în cadrul proiectului a fost prevăzută şi o viitoare răsadniţă, dar şi un spaţiu de sortare şi de ambalare, care va găzdui inclusiv o ciupercărie.

Modelul olandez
Tehnologia de cultivare a roşiilor de la Biled este de ultimă generaţie şi are la bază un model olandez implementat de clusterul Holland House of Horticulture. Întreg procesul este asistat de calculator, care controlează automat cantitatea de substanţă nutritivă sau de câtă lumină are nevoie planta. Tomatele vor creşte pe un substrat natural pe bază de coajă de nucă de cocos, iar specialiştii ne asigură că gustul nu va fi diferit faţă de cel al roşiilor cultivate în câmp deschis. „Substratul pe bază de reziduuri de nucă de cocos are marele avantaj de a fi complet lipsit de agenţi patogeni, de dăunători. Pe de altă parte, este foarte bine aerat, are un drenaj foarte bun. În plus, este mai inert decât turba. Soluţia nutritivă cu NPK sau cu microelemente ajunge imediat la rădăcina plantelor”, ne spunea Victor Lăcătuş, membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, invitat la acest eveniment. În opinia sa, calitatea tomatelor obţinute în acest sistem pe substrat pe bază de coajă de nucă de cocos nu este nici mai bună, nici mai rea decât calitatea tomatelor obţinute în mod tradiţional pe sol, în aceeaşi perioadă.

Bănăţenii ademeniţi cu cherry cocktail
Prima recoltă ar trebui să se obţină în luna februarie. Deocamdată, instalaţia de încălzire nu a putut fi pusă în funcţiune deoarece nu s-a rezolvat racordul la magistrala de gaz. Momentan se poate folosi doar apa termală din subteran. „Avem şi această posibilitate. Debitul este de 5 litri pe secundă, la o temperatură de 80 de grade Celsius. Instalaţia nu face însă faţă dacă temperaturile exterioare scad sub 5 grade”, ne-a precizat Silvia Răileanu. Pentru stimularea fotosintezei şi pentru a beneficia de mai multă lumină în zilele cu puţin soare, vor fi instalate şi lămpi de iluminat cu sodiu. „Le vom folosi doar ierna, când ziua este mai scurtă sau când este foarte înnorat afară, pentru că planta dacă nu are lumină, nu are gust, nici productivitate”, spune ea.
Pentru început, în Super-Sera de la Biled vor fi cultivate roşii cocktail, o varietate de roşii cherry, cu diametrul între 35 şi 45 mm, de un roşu plăcut. Răsadurile vor fi importate tot din Olanda. Prognozele de preţ din sezonul rece, când kilogramul unui astfel de tomate ajunge la 2,5 euro, prefigurează o amortizare a investiţiei în următorii cinci ani. „În prima fază estimăm să obţinem o producţie zilnică de 1,3 tone. Intenţia noastră este să vindem marfa aici în zonă, unde, din calculele noastre reiese că se consumă în jur de 15 tone de roşii pe zi. Am vrea să vindem în Timişoara, Lugoj, Arad, direct către consumatori, dar bănuiesc că va fi mai greu şi atunci va trebui să apelăm la marile lanţuri de magazine, cel puţin pentru o parte din producţie”, ne-a mărturisit proprietara serei.

Birocraţia ne ţine pe loc
Conform statisticilor oficiale, România importă anual 50.000 de tone de tomate şi exportă doar 3.000 de tone. „La implementarea acestui proiect şi-au adus contribuţia şase companii olandeze şi experienţa a 300 de ani de cercetare în domeniu. El a fost finalizat în 18 luni, cu toate că în Olanda nu ar fi durat mai mult de 6-7 luni pentru a fi realizat. Asta înseamnă că s-a pierdut aproape un an din cauza mecanismelor birocratice de aici. Calitatea lucrării este însă aceeaşi ca şi în Olanda”, ne-a asigurat Aad Verbakel, preşedintele VB Greenhouses şi al clusterului Holland House of Horticulture.
Aşa cum spuneam, la inaugurarea serei a participat şi Adrian Chesnoiu, directorul AFIR. Potrivit acestuia, procentul femeilor care conduc ferme de succes în România este de aproximativ 30 la sută. „Sunteţi un model de inspiraţie pentru orice antreprenor din România. Sper ca şi alţii să urmeze acest exemplu. Pentru a face posibile implementarea unor astfel de proiecte de succes, trebuie să existe o relaţie tripartită între beneficiar, angajaţii AFIR şi consultanţi. Rolul lor nu se termină atunci când se semnează contractul de finanţare, ci abia la final, când se trece şi de perioada de monitorizare şi astfel proiectul este de sine stătător. Vă invit ca pe actualul Program Naţional de Dezvoltare Rurală să luaţi în calcul un nou proiect, poate pe zona de procesare, pe submăsura 4.2, astfel încât să rezulte acea plus-valoare economică”, a declarat şeful AFIR.

Silvia Răileanu
Silvia Răileanu: „Eu sunt obişnuită cu munca fizică de mică, sunt foarte răbdătoare şi puternică Nu dificultăţile astea mă sperie, în schimb mă sperie deschisul de uşi şi închisul lor în faţă fără răspuns”.

Victor Lăcătuş

Victor Lăcătuş: „În realitate, solul este un factor restrictiv pentru producţie. Pe de altă parte, cultura protejată de legume este cea mai ieftină asigurare faţă de efectele nocive ale schimbărilor climatice. Iar presiunea de atac în asemenea condiţii este mai mică. Aici putem face combatere biologică la dăunători, la agenţi patogeni, ceea ce duce la o producţie curată”.

MAREA PROVOCARE - COFINANŢAREA

Asigurarea finanţării a fost practic cea mai dificilă etapă a ambiţiosului proiect. „În vara lui 2014 am depus dosarul. Cel mai greu a fost să facem dovada că dispunem de cofinanţare. Trebuia să demonstrăm că avem minimum 500 de mii de euro. Valoarea eligibilă a proiectului era de aproape un milion de euro, mai precis 992.460 de euro, iar finanţarea nerambursabilă în cuantum de 496.230 euro. Şi noi trebuia să demonstrăm că dispunem de cealaltă jumătate de bani, pe care nu îi aveam. Asta a fost marea noastră provocare, pentru că nici garanţii nu aveam pentru suma aceasta. Singura instituţie bancară care ne-a acordat susţinere şi a crezut în fezabilitatea proiectului nostru a fost CEC Bank”, susţine antreprenoarea Silvia Răileanu.

Sera pe structura de sticla_b

 Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/203 (editia 15-30 noiembrie)

Vizualizat: 1082 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?