Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

STĂPÂN pe TERENUL ALTUIA? Marian Şandor a vrut să cultive bio, dar altcineva i-a arat, semănat şi erbicidat terenurile!

Publicat: 06 octombrie 2021 - 17:18
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Marian Şandor, din comuna mureşeană Gheorghe Doja, spune că s-a trezit cu câteva parcele de teren, proprietate şi arendate, arate, semănate şi erbicidate. Fiind fragmentate, dorea să le cultive ecologic, dar n-a mai putut...

La începutul anilor ’90, Marian Şandor a ales să lucreze în agricultură, împreună cu mama lui şi cu fratele său, Ioan. De câte ori s-a ivit ocazia, a cumpărat sau a preluat „cu ţârâita” în arendă mici suprafeţe de teren. Acum exploatează în jur de 100 de hectare, fărâmiţate în mici parcele cu suprafeţe cuprinse între 0,30 şi 4 hectare! Pe aceste petice de pământ nu prea poţi face mare lucru, în sensul obţinerii performanţei sau a randamentelor! Aşa că fermierul s-a gândit să le cultive în sistem ecologic, întrucât sunt mult mai profitabile.

 

Teren lucrat împotriva voinţei proprietarilor!

 

„Astă-iarnă, au venit în zonă două companii germane, cu acelaşi acţionar, care au preluat o fermă din vecinătatea mea şi toate contractele de arendă. Aşa că m-am trezit că vreo 10 hectare de-ale mele (intercalate între alte parcele) au fost arate şi semănate cu porumb şi soia, iar alte opt au fost şi erbicidate. Administratorului i-am explicat că a cumpărat afacerea, dar nu şi pământul meu pe care vreau să-l cultiv bio”, susţine Marian Şandor.

Acesta a reclamat la poliţie distrugerea bunurilor şi tulburarea de posesie.

teren parcelat_b 

 

Primăria solicitată să constate pagubele

 

Prin adresa nr. 1914/16.06.2021, Marian Şandor s-a adresat Primăriei Gheorghe Doja, solicitând constatarea şi evaluarea pagubelor produse de firmele cu pricina, pe terenurile agricole deţinute în proprietate şi terenuri administrate pe bază de arendă.

„Menţionez că firmele, fără acordul meu şi fără a avea o bază legală, mi-au arat, discuit, semănat şi erbicidat cu Glifosat, cinci suprafeţe parcele, deşi eu aveam plante de nutreţ şi conversie pentru teren cultivat ecologic, cu angajament la APIA pentru cinci ani”, scrie în adresa fermierului.

Apoi, printr-o altă adresă, Ioan Şandor solicită primăriei acelaşi lucru. „Norocul meu e că terenurile sunt în anul doi de conversie şi nu au intrat, efectiv, în sistem de producţie bio. Dacă aveam culturi convenţionale, nu mai era vreo problemă! Ce mă fac de anul viitor când va trebui să semnez la APIA contract pe cinci ani?”, se întreabă mureşeanul.

document ancheta_b

Primăria a notificat firmele


Ne-am adresat şi autorităţii publice locale pentru lămuriri. „Nu m-am ocupat eu de această problemă, ci primarul şi Compartimentul Agricol şi Fond Funciar - Cadastru din primărie. Ce ştiu eu e că s-au primit sesizări privind intrarea abuzivă pe terenurile oamenilor. Sunt unsprezece deţinători de terenuri, cu suprafeţe de la câţiva zeci de ari la câteva hectare, care au depus sesizări. Noi am notificat firmele să rezolve litigiul pe cale amiabilă. În răspunsul primit se invocă motivul că planul de sistematizare nu este întocmit, situaţia parcelării nefiind clară. Acum nu ştiu dacă s-a ajuns la un rezultat, nouă nu ne-au comunicat nimic”, ne-a declarat secretarul Primăriei Gheorghe Doja.

 

“Ne încurcă suprafeţele intercalate între solele noastre!”


Am luat legătura şi cu reprezentanţii firmelor germane pentru a le afla poziţia. “Noi am preluat contractele de arendă şi terenurile ce figurau în evidenţele unei firme pe care am cumpărat-o, după care am început să lucrăm. Până la urmă s-a dovedit că o parte din teren se află în arenda fraţilor Şandor şi o alta în proprietatea lor. Sigur că ne încurcă serios suprafeţele mici, intercalate între solele noastre”, a precizat Robert Precup, reprezentantul SC Richiger SRL.

La întrebarea cum vedeţi rezolvarea acestei situaţii, Robert Precup ne-a răspuns: ”deocamdată nu ştim exact; e primul an în care am început lucrul în zonă, urmează ca pe viitor să găsim o soluţie amiabilă. Noi am propus un schimb de terenuri, dar nu se vrea nicicum! Rămânem deschişi discuţiilor constructive!”

 

Litigiul se va soluţiona în instanţă?! Aflaţi din Revista FERMA, ediţia 1-14 octombrie 2021!

 

un articol de

Marian MUŞAT

 

Vizualizat: 642 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Pavel Iovăneasă: Ne dorim să omologăm Breaza!

Pavel Iovăneasă: Ne dorim să omologăm Breaza!

Imagini din cadrul expoziţiei şi târgului de ovine "BREAZA - Regina Ţurcanelor". Realizările, greutăţile şi dorinţele membrilor Asociaţiei Crescătorilor de Oi "Retezatul-Haţeg" ne-au fost expuse de către Pavel Iovăneasă, preşedintele Asociației.

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?