Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ofensiva TINERILOR în agricultură

Publicat: 24 februarie 2018 - 01:23
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Deşi alţi tineri la vârsta lor sunt mai mult prin cluburi, interesaţi de jocuri de noroc, sau sunt obsedaţi de propriul look, pentru Marian şi Edi prioritatea numărul unu este afacerea familiei! I-am cunoscut la INDAGRA, unde s-au numărat printre sutele de participanţi la concursul pe care l-am organizat împreună cu FARM TECH - importatorul încărcătoarelor frontale multifuncţionale Schäffer - şi, spre surprinderea lor, au fost desemnaţi pentru a apărea pe coperta revistei FERMA.

În ultima vreme am sentimentul că lucrurile încep să se schimbe cumva în agricultura românească. În sensul că văd tot mai des tineri implicaţi şi interesaţi să-şi dezvolte o carieră în acest domeniu de activitate. Şi asta este un lucru minunat, ţinând cont de faptul că şi aşa România este undeva la coada clasamentului când vine vorba de media de vârstă a persoanelor care se ocupă de cultivarea pământului sau creşterea animalelor.
Marian şi Edi sunt doi fraţi din Ploieşti, în vârstă de 24, respectiv 18 ani, care şi-au sacrificat într-un fel adolescenţa pentru a lucra împreună cu tatăl lor în ferma zootehnică pe care acesta o deţine la periferia oraşului.

Ferma lui Ioan VasileClick pe poza pentru galerie!

Dovada că aşchia nu sare departe de trunchi
Deşi nu sunt fraţi de sânge, provenind dintr-o căsătorie anterioară a părinţilor, Marian şi Edi au o legătură specială, poate şi pentru că împărtăşesc aceeaşi pasiune. De mici au învăţat valoarea muncii şi dragostea pentru tot ceea ce înseamnă agricultura. Se ocupă de zootehnie şi de cultura mare. Exploatează o suprafaţă de o sută de hectare şi deţin în jur de o sută de vaci pentru lapte.
Marian a terminat anul trecut Facultatea de Agronomie, cu media 9,40 (de care este foarte mândru), iar Edi este în ultimul an de liceu şi ar dori să urmeze cursurile Facultăţii de Mecanică Agricolă. Dacă se strică prin fermă vreun utilaj, el este primul care intervine. De altfel, el face mentenanţa tuturor echipamentelor agricole din fermă, în timp ce Marian e responsabil pe partea de zootehnie, dar pe lângă asta se ocupă şi de desfacere şi aprovizionare. Evident, totul sub coordonarea tatălui lor, Ioan Vasile. Foarte mândru de copiii săi, acesta nu este neapărat mulţumit de faptul că băieţii i-au urmat exemplul. „Este un domeniu extrem de dificil. Sunt privaţi de anumite activităţi la care alţi tineri de vârsta lor au acces. Nu prea au timp liber şi cu toate astea le place ceea ce fac. Asta mă bucură enorm. Am foarte mari speranţe că vor fi nişte oameni de bază ai societăţii noastre. Sunt pregătiţi să facă faţă multor greutăţi”, ne-a mărturisit capul familiei. De fapt, totul a pornit de la el, în urmă cu vreo 24 de ani.

Bălţate care dau 40 de litri de lapte pe zi
„Tata, care era inginer proiectant, s-a apucat de zootehnie pentru că nu avea să-mi dea mie lapte. A achiziţionat la început o viţică de şase luni şi o vacă. Iar în tot acest timp şi-a mărit efectivul, astfel încât astăzi deţinem aproape o sută de exemplare, din rasa Bălţată cu Negru Românească, adică Bălţată cu infuzie de Holstein. Prin montă artificială, am selecţionat doar acele exemplare cu caractere deosebite”, ne spunea Marian. Producţia medie zilnică de lapte pe cap de animal este undeva la 20 de litri. Dar unele exemplare dau şi 40 de litri de lapte pe zi! Vacile sunt ţinute pe stabulaţie semi-liberă. „Am amenajat o suprafaţă împrejmuită cu gard electric în care animalele se pot plimba, chiar şi dormi, şi intră în grajd doar ca să se hrănească şi eventual să doarmă dacă vremea nu le permite să rămână afară”, susţine fratele cel mare. Momentan, 40 de vaci sunt la muls, restul sunt fie juninci gestante, fie vaci care aşteaptă să fie montate, fie tineret. Masculii sunt crescuţi pentru a fi abatorizaţi. „Pentru că nu dorim să ne extindem, facem o selecţie mai riguroasă a efectivului de animale. În sensul că vacile performante, care reprezintă nucleul de reproducţie, le însămânţăm cu material seminal provenit de la tauri din rasa Holstein, iar celelalte vaci le montăm cu tauri din rase de carne, rezultând nişte produşi metişi pentru sacrificare. De obicei, vacile noastre ajung la 10-12 lactaţii, pentru că nu le forţăm cu furajarea, să nu se epuizeze. Raţia furajeră o administrăm noi, după o reţetă gândită de tata. Pentru hrana animalelor folosim în special siloz de porumb, tăiţei de sfeclă, baloţi de lucernă, fân, uruială şi ceva calciu”, spune Marian.

Fără compromisuri
Laptele nu ajunge la vreun procesator, ci este comercializat în propriile puncte de desfacere. „Avem două magazine şi un dozator de lapte în Ploieşti. Vara este mai greu, din cauza excedentului de lapte, care antrenează o scădere a preţurilor la lapte. Când există acest surplus pe piaţă, avem de suferit. }in minte că acum doi ani tata a aruncat pur şi simplu o cantitate de o mie şi ceva de litri de lapte. Pentru că nu îl puteam valorifica în nici un fel şi tata a zis că nu vinde sub un leu. Noi ca să producem un litru de lapte ne costă în jur de 1,40-1,50 lei. Ar însemna să nu fim rentabili”, constata Marian. „S-a dus vorba în oraş că avem cel mai bun lapte şi asta ne obligă să nu ne dezamăgim clienţii. De aceea nici nu facem nici un fel de compromis. Calitatea este pe primul loc. Avem şi punct de lucru autorizat pentru procesarea laptelui, în cadrul fermei. Dar nu ne gândim să ne dezvoltăm. Vindem şi carne către populaţie. Sacrificările le facem în abator. Dar asta ne face să pierdem foarte mult timp, e nevoie de intervenţii speciale. Durează chiar şi o jumătate de zi pentru a sacrifica un tăuraş”, ne-a declarat Ioan Vasile.

Investiţiile pe bani europeni se lasă aşteptate
Pe partea de cultura mare a fost mai mult dorinţa lui Marian de a se dezvolta. Pe când acesta era în clasa a XI-a, şi-a luat în arendă 30 de hectare, iar între timp au ajuns la o suprafaţă de trei ori mai mare. Cultivă în special lucernă, grâu, ceva triticale şi porumb siloz. „Am încercat să înfiinţăm o pajişte, dar nu prea ne-a ieşit pentru că avem un teren argilos. Pierde apa foarte repede. E un pământ care se lucrează greu. Încercăm să depăşim acest impediment prin lucrări de agrotehnică. Cam o dată la doi ani facem o arătură adâncă”, ne mărturisea acesta. Din producţia obţinută, cam 70 la sută este folosită în ferma zootehnică, pentru hrana animalelor, iar ce rămâne, vinde cu sacul la magazinul de la poarta fermei. „Facem un fel de uruială, un amestec de porumb, grâu, şrot de floarea-soarelui, şrot de rapiţă, toate măcinate. Pentru cei care doresc să-şi hrănească animalele din gospodării şi nu au suprafeţe cultivate”, susţine Marian. Ca tânăr fermier, acesta spune că ar dori să acceseze un proiect european, dar este cumva descurajat de aparatul birocratic de la noi. „Pe programul de tânăr fermier am înţeles că nu m-aş mai încadra, deoarece am deja un istoric la APIA. Poate doar pe Submăsura 4.1, să beneficiez de cofinanţare din partea Uniunii Europene”, consideră tânărul agronom.

 Ioan Vasile_b

Ioan Vasile: „Cred că era mult mai uşor dacă fiecare fermă putea să-şi amenajeze o cameră de sacrificare, unde în prezenţa unui medic veterinar să organizăm tăieri o dată pe săptămână sau cât de des este nevoie. Autorităţile ar trebui să fie mai receptive la nevoile fermierilor”.

SCHÄFFER - UTILAJUL BUN LA TOATE
Colaborarea cu Farm Tech a demarat anul trecut, când familia Vasile a achiziţionat un încărcător Schäffer, modelul 2336. „Îl folosim aproape la orice munci în fermă. Dacă îi ataşăm o lamă sau o cupă, ne folosim de el pentru a aduna gunoiul din grajd. Pe de altă parte, ne ajută la pregătirea hranei animalelor cu remorca tehnologică. E un utilaj multifuncţional. Aveam mare nevoie de el, deşi deţineam iniţial două tractoare cu încărcător frontal. Dar acesta fiind articulat şi de dimensiuni mai mici, e foarte versatil, are acces în spaţii înguste, e mult mai uşor de lucrat cu el. Tractoarele nu puteau intra şi necesita o muncă mult mai elaborată. Utilajul acesta ne-a uşurat foarte mult munca. Îl recomand oricui se ocupă de zootehnie. Ne mai trebuie ceva accesorii, nişte furci pentru baloţi, o lamă de împins zăpada, pe care le avem în vedere să le achiziţionăm în viitorul apropiat de la Farm Tech”, afirmă Edi, responsabilul cu mecanizarea în ferma de la periferia oraşului Ploieşti.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Vizualizat: 1784 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?