Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

NICOLAE BONDEA a prins rădăcini de FERMIER

Publicat: 29 ianuarie 2018 - 00:14
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

„Pomul este liantul pământului cu cerul” - e o vorbă în care Nicolae BONDEA crede cu tărie! De aceea, tânărul horticultor, deşi a luat drumul străinătăţii de ani buni, a avut grijă de rădăcinile lui adânci în pământul ţării natale, înfiinţând în anul 2009 o plantaţie pomicolă în judeţul Arad - Livada Maria.

Aş vrea să cred că - aşa cum îşi doreşte şi fermierul nostru - Asociaţia Familială „Livada Maria”, din localitatea Ghioroc, are în nume înscris destinul tânărului vlăstar al soţilor Laura şi Nicolae Bondea, şi anume al fiicei lor Maria-Iulia.

NICOLAE BONDEA a prins rădăcini de fermier_b

NICOLAE BONDEA a prins rădăcini de fermierClick pe poza pentru galerie!

Are 4 ani şi un viitor predestinat agriculturii
La cei patru anişori ai săi, Maria-Iulia nutreşte o dragoste mare pentru natură şi pentru animale. Iar dintre toate vietăţile domestice, caii şi ovinele sunt slăbiciunea ei. De aceea, la târgul Agromalim, vizita familiei Bondea în zona boxelor cu animale s-a prelungit cu orele. Iar tatăl a decis: “Îi voi înfiinţa o fermă zootehnică, o microfermă de subzistenţă pentru viitorul ei, ca să crească şi s-o păstrez lângă mine. Este iubitoare de animale. Vreau s-o învăţ de acum munca la câmp, să prindă dragoste de glie, de o viaţă sănătoasă şi de tot ce este curat, să nu ia drumul bejaniei, cum au făcut mulţi români în ultimii ani, printre care mă număr şi eu”, ne-a declarat cu hotărâre Nicolae Bondea, aflat în vizită la standul revistei Ferma, în timp ce îşi supraveghea copila ce stătea “lipită” de boxa vecină cu măgăriţele crescute de fermierul Ionuţ Andrieş.
Fost militar de carieră, după 20 de ani de uniformă, Nicolae a ales munca în străinătate pentru a-şi strânge banii necesari cu care să-şi îndeplinească visul: acela de a prinde rădăcini de fermier în ţara lui. “Părinţii mei au crescut vaci şi oi. Dimineaţa, înainte de orele de şcoală, eu curăţam gunoiul. Îmi amintesc cum m-a scos profesoara din clasă pentru cu miroseam a animale. Apoi, foarte mult timp am petrecut la muncă pe dealurile cu vie ale Minişului, atât ca practicant la Liceul Miniş, cât şi în vacanţele de vară pentru a-mi strânge bani de şcoală. Acum mă reîntorc la zootehnie. Cu banii munciţi în străinătate voi cumpăra oi Suffolk de la prietenul meu crescător din Scoţia”, spune Nicolae Bondea. Dar să vedem coordonatele fermei horticole de familie.

PREGĂTIRE PROFESIONALĂ
- ultima şcoală absolvită şi ce profil: Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport;
- cursuri de agricultură absolvite: Liceul Agroindustrial Miniş, secţia Pomicultură-Viticultură.

DATE DESPRE FERMĂ
- tipul fermei: de familie, horticolă şi, în viitor, şi exploataţie zootehnică;
- număr capete animale: zece oi Merinos; în primăvară va cumpăra 20 de oi Suffolk;
- animalul preferat: oaia Suffolk, deoarece “are cel mai bun randament de carne din lume. Preţul unui exemplar ajunge la 1000 euro”. Dintre speciile pomicole preferă părul, fruct favorit încă din copilărie.
- producţie zootehnică: „Ochiul stăpânului îngraşă animalul”.
- suprafaţa de teren agricol: un hectar de livadă, în proprietate;
- culturi vegetale: În total are 300 de pomi, din care 170 peri, 40 cireşi şi restul piersic şi nectarin. Livada din Ghioroc este în anul şapte pe rod, unde predomină părul cu soiurile Williams, Untoasă Bosc, Napoca, Abatele Fetel etc.;
- producţii vegetale: într-un an bun la păr obţine două tone de fructe; anul acesta Focul bacterian i-a uscat şapte peri; la cireş, producţia a rămas în… pom, neavând cu cine s-o culeagă;
- valorificarea producţiei: a încercat vânzarea direct din livadă, cu grupuri organizate de consumatori. Pagina oficială de facebook încă mai îmbie clienţii: “Livada Maria vă aşteaptă cu tot dragul într-o nouă prezentare cu autoservire pentru clienţii oneşti. Astfel clientul vine în livadă, îşi culege fructele, se bucură de privelişte şi de aerul deosebit de curat (puternic ozonificat), mănâncă pe saturate, se relaxează si pleacă fericit”. Însă, spune Nicolae, în România nu există această deprindere printre consumatori. Aşa că a renunţat la idee. Vinde în piaţă şi parţial procesează.
- utilaje aflate în fermă: motocultor Ruris, motocoasă Stihl, drujbă Stihl, atomizor Stihl; lucrează cu prestatori de servicii;
- utilaje necesare în fermă: un tractor Massey Ferguson.

PROVOCĂRI
• Aţi apelat la un nutriţionist pentru a gestiona mai bine hrana animalelor din ferma Dvs.? Dar la alţi specialişti? Da, Institutul de la Blaj mi-a furnizat materialul săditor pentru livada tânără de păr de la Miniş şi inginerul Feneşan de la Pepiniera Aiud mi-a oferit consultanţă de specialitate.
• Cum vedeţi viitorul fermei Dvs.? Aşa şi aşa! Dar cu mari speranţe pentru fiica lor.
• De cine credeţi că depinde viitorul fermei Dvs.? De Guvern şi de mine! Dar şi de resursele de teren. Aş vrea să mai cumpăr pământ.
• Ce înseamnă subvenţiile agricole pentru Dvs.? Nimic!
• Sunteţi membru al unei asociaţii profesionale? Nu!


LIVADA - CEL MAI BUN FOND DE ECONOMII
Anii de muncă în străinătate i-au permis lui Nicolae Bondea să pună deoparte ceva bănuţi albi pentru viitor. Dar cum banul care stă se pierde, mai ales când e depozitat într-un cont bancar purtător de taxe şi comisioane, s-a hotărât să-l aşeze la adăpost într-un loc unde să şi rodească. „Am decis să-mi investesc banii într-o casă cu teren. Într-o săptămână am şi intrat în posesia proprietăţii, în localitatea Miniş. Aici e o mică poveste... Soţia mea nici nu a vrut să audă, după ce am văzut terenul. Casa era părăsită şi terenul, nelucrat timp de 20 de ani, era de nepătruns, invadat de vegetaţie crescută haotic, rugi, stejăriş, pruniş, corn, sânger. Nu i se vedea capătul, care se termina în panta dealului Miniş. În grădină dormeau mistreţii şi bursucii. Am luat drujba, motocoasa şi am defrişat zi de zi timp de trei săptămâni. Au rezultat opt remorci de crengi şi un camion de lemne”, povesteşte livădarul.

O sută de peri din soiuri autohtone
Apoi a scarificat terenul la un metru adâncime, de unde a mai scos o remorcă de rădăcini, a urmat arătura la fel de adâncă, frezarea şi îndreptarea terenului, fertilizarea cu vreo cinci tone de gunoi de grajd, de vacă şi de cal, a pichetat şi a săpat gropile. A urmat plantatul propriu-zis cu toate fazele lui, mocirlitul şi fasonatul rădăcinilor, repartizarea la groapă, orientarea pomului cu punctul de altoire spre sud, amplasarea tutorilor şi legarea pomului... „Toate operaţiile echilibrate şi aşezate în mod profesionist. Cu multă muncă, zgârieturi profunde la defrişat, înţepături, sudoare etc.”, ne-a relatat Nicolae Bondea.
În Livada de la Miniş a plantat o sută de peri româneşti pe suprafaţa de 2000 mp, deci o fermă în sistem extensiv, cu soiurile Untoasă de Geoagiu, Conference - “un soi aclimatizat în România şi care este un bun polenizator pentru speciile de păr”, precizează fermierul -, şi Untoasă Hardy. “Materialul pomicol l-am procurat de la ICDVV Blaj, de la Pepiniera din Aiud, la recomandarea şi cu îndrumarea dlui inginer Feneşan, oameni deosebiţi”, a ţinut să ne spună Nicolae Bondea.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Vizualizat: 255 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AGRICOST A REDUS CU 20% CONSUMUL DE PESTICIDE ÎN IMB

AGRICOST A REDUS CU 20% CONSUMUL DE PESTICIDE ÎN IMB

Un milion de euro a costat investiţia realizată de Agricost în Insula Mare a Brăilei prin care a fost redus cu 20% consumul de pesticide.

Interviu cu LUCIAN BUZDUGAN, preşedinte Consiliul de Administraţie Agricost

 

Reporter Agroinfo: Violeta Mâţ

Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Great Plains la Agritechnica 2017 Noutăţi Lemken la Agritechnica 2017
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?