Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Micii PRODUCĂTORI din bazinul FRUMUŞICA - FLĂMÂNZI

Publicat: 18 ianuarie 2018 - 00:14
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Bazinul Frumuşica - Flămânzi, judeţul Botoşani, beneficiază de resurse legumicole şi zootehnice generoase, dar încă insuficient valorificate. 

Ceea ce se face astăzi pentru dezvoltarea producţiei agro-zootehnice din zonă este destul de timid şi ţine mai mult de curajul individual al micilor producători. Acesta este semnalul pe care a dorit să îl transmită public inginerul Gheorghe Botez, fermier din comuna Frumuşica şi cadru didactic la Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu” din Flămânzi.

Fiind un cititor constant al revistei Ferma, inginerul Gheorghe Botez a ţinut să ne invite la faţa locului, pentru a cunoaşte mai bine problemele, oportunităţile, dar şi unele dintre strădaniile oamenilor din zona Frumuşica - Flămânzi de a dezvolta afaceri agricole, zootehnice şi de producere a hranei, cu resurse din acest spaţiu. ”Eu am aproximativ trei hectare de teren în proprietate, pe care am înfiinţat o livadă cu cireş, un solar pentru producere de legume, dar activez şi pe zona de creştere a animalelor. De vreo patru ani cresc capre”, şi-a prezentat Gheorghe Botez mica afacere agricolă.
La început, a cumpărat şase capre de la un fermier din zona Fălticeni, care importă din Franţa şi multiplică în România, afacerea sa fiind realizată pe un proiect european. Apoi, la unele a renunţat, oprindu-le pe cele mai productive. A continuat să achiziţioneze şi alte exemplare, iar acum deţine un efectiv de 40 de capre. “Am căutat o rasă mai bună, mai productivă şi am reuşit să achiziţionez animale din rasa Alpină franceză, pe care vrem să le încrucişăm cu rasele autohtone, în speranţa de a obţine producţii mai bune de lapte şi de carne. Efectivul aş vrea să ajungă la aproximativ o sută de capete. Problema este a valorificării. Suntem la etapa în care valorificăm brânza către cunoştinte, din zonă şi de la Bucureşti, în acelaşi timp încercând ritmic să îi sfătuim şi pe alţii să consume produse de capră, argumentând cu beneficiile aduse de calităţile extraordinare ale acestor produse. Conservăm brânza pentru o perioadă mai lungă, doar cu sare şi cu zer, fără nici un fel de E-uri. Cei care au înţeles că produsele din lapte de capră sunt şi aliment, dar şi medicament, apreciază şi se bucură de hrana sănătoasă aprovizionată de la noi. Este doar începutul a ceea ce dorim să devină o afacere adevărată. Intenţionăm chiar să abordăm şi proiecte europene pentru prelucrarea produselor rezultate din activitatea de creştere şi exploatare a caprinelor şi a ovinelor, precum şi din zona de pomicultură”, ne-a dezvăluit fermierul botoşănean câteva planuri de viitor.

flamanzi_b

Pentru mai multe detalii despre acest subiect citiţi în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Un articol semnat de Petronela COTEA MIHAI, redactor Radio România Iaşi

 

Vizualizat: 985 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?