Bazinul Frumuşica - Flămânzi, judeţul Botoşani, beneficiază de resurse legumicole şi zootehnice generoase, dar încă insuficient valorificate.
Ceea ce se face astăzi pentru dezvoltarea producţiei agro-zootehnice din zonă este destul de timid şi ţine mai mult de curajul individual al micilor producători. Acesta este semnalul pe care a dorit să îl transmită public inginerul Gheorghe Botez, fermier din comuna Frumuşica şi cadru didactic la Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu” din Flămânzi.
Fiind un cititor constant al revistei Ferma, inginerul Gheorghe Botez a ţinut să ne invite la faţa locului, pentru a cunoaşte mai bine problemele, oportunităţile, dar şi unele dintre strădaniile oamenilor din zona Frumuşica - Flămânzi de a dezvolta afaceri agricole, zootehnice şi de producere a hranei, cu resurse din acest spaţiu. ”Eu am aproximativ trei hectare de teren în proprietate, pe care am înfiinţat o livadă cu cireş, un solar pentru producere de legume, dar activez şi pe zona de creştere a animalelor. De vreo patru ani cresc capre”, şi-a prezentat Gheorghe Botez mica afacere agricolă.
La început, a cumpărat şase capre de la un fermier din zona Fălticeni, care importă din Franţa şi multiplică în România, afacerea sa fiind realizată pe un proiect european. Apoi, la unele a renunţat, oprindu-le pe cele mai productive. A continuat să achiziţioneze şi alte exemplare, iar acum deţine un efectiv de 40 de capre. “Am căutat o rasă mai bună, mai productivă şi am reuşit să achiziţionez animale din rasa Alpină franceză, pe care vrem să le încrucişăm cu rasele autohtone, în speranţa de a obţine producţii mai bune de lapte şi de carne. Efectivul aş vrea să ajungă la aproximativ o sută de capete. Problema este a valorificării. Suntem la etapa în care valorificăm brânza către cunoştinte, din zonă şi de la Bucureşti, în acelaşi timp încercând ritmic să îi sfătuim şi pe alţii să consume produse de capră, argumentând cu beneficiile aduse de calităţile extraordinare ale acestor produse. Conservăm brânza pentru o perioadă mai lungă, doar cu sare şi cu zer, fără nici un fel de E-uri. Cei care au înţeles că produsele din lapte de capră sunt şi aliment, dar şi medicament, apreciază şi se bucură de hrana sănătoasă aprovizionată de la noi. Este doar începutul a ceea ce dorim să devină o afacere adevărată. Intenţionăm chiar să abordăm şi proiecte europene pentru prelucrarea produselor rezultate din activitatea de creştere şi exploatare a caprinelor şi a ovinelor, precum şi din zona de pomicultură”, ne-a dezvăluit fermierul botoşănean câteva planuri de viitor.
Pentru mai multe detalii despre acest subiect citiţi în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)
Un articol semnat de Petronela COTEA MIHAI, redactor Radio România Iaşi