Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

MARIUS GRUIANU, tânărul bancher ajuns FERMIER

Publicat: 31 august 2018 - 11:21
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În comuna Belciugatele, judeţul Călăraşi, un grup de patru tineri fermieri luptă să devină din ce în ce mai buni în ceea ce fac. Fiecare a accesat fonduri europene şi face o agricultură tehnologizată, aproape ca în marile ferme. Când ajungi în topul fermierilor români, înseamnă că faci ceea ce trebuie!

Marius Gruianu, un tânăr în vârstă de 35 ani, lucrează circa 180 hectare de teren agricol. Fratele său mai mare, Gioni Gruianu, 37 ani, lucrează 170 ha tot în localitatea Belciugatele din judeţul Călăraşi. Marius a obţinut unul dintre premiile acordate de firmele de inputuri la Gala Premiilor Top Agribusiness (eveniment organizat la finele anului trecut, pentru al patrulea an consecutiv, de Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvolatre Rurală din cadrul USAMV Bucureşti). Până aici pare o poveste destul de întâlnită în ultima vreme: multe evenimente, dar şi mulţi premiaţi în agribusinessul românesc, unul mai bun decât celălalt, ceea ce nu poate face decât bine agriculturii! Dar atunci când am auzit că tânărul a coborât pe câmp direct din biroul cu aer condiţionat al unei bănci, acolo unde a evoluat timp de un deceniu din treaptă în treaptă, mai că-ţi vine să te scarpini un pic în ceafă. Să nu vă mai povestesc că şi soţia lui lucrează tot la bancă! Aşa se face că l-am luat un pic la întrebări. Am aflat că este absolvent de Economie agricolă la ASE Bucureşti. Poate unde tatăl său a lucrat în Banca Agricolă, la sucursala din Alexandria (în Teleorman) sau poate pentru că era cumva atras de ţărână, dar şi de economie în acelaşi timp, aşa cum s-a concretizat acum. Cu certitudine însă pentru că, împreună cu fratele său mai mare, s-a născut şi a trăit în curtea unui IAS. Acolo unde mama lor era economist. Normal că au crescut printre utilaje, seminţe şi tot ceea ce înseamnă agricultură.

Marius Gruianu_b

Din 2011 este agricultor la categoria fermă de familie
La început s-a urcat zi de zi într-un U 650, apoi pe un Fendt de 270 CP (investiţie gândită ca un economist). {i-a luat cu greu şi o combină de recoltat New Holland, achiziţionată în leasing pe 3 ani. Abia anul acesta a reuşit să acceseze şi fonduri europene. De acum are utilaje performante (John Deere, Fendt etc).
Ca să vă fac curioşi şi, cu certitudine şi un pic invidioşi, vă spun că tânărul bancher, ajuns fermier, a recoltat anul trecut peste 7 tone/hectar la grâu, cu soiul Glosa, şi peste 4,1 t/ha la floarea-soarelui (genetică Pioneer). Nici la rapiţă şi nici la porumb nu s-a făcut de râs cu producţiile. Dimpotrivă.

O clasă de tineri fermieri mijlocii
Mi-a plăcut să aud că acolo unde munceşte acum, în Belciugatele, se ajută cu încă trei fermieri tineri şi cam la aceeaşi dimensiune a exploataţiilor, semn că se naşte o clasă de fermieri mijlocii tineri şi ambiţioşi! O categorie care, aşa cum observă economistul agrar Marius Gruianu, are mai multe dezavantaje în concurenţa cu marii fermieri. Din păcate, sau din fericire, ei sunt condamnaţi să facă o treabă profi, cu exigenţe manageriale extreme, altfel riscă să iasă din business. Ca să-şi păstreze profitabilitatea, s-au dotat cu utilaje perfomante şi practică tehnologii peste medie, deşi pe ei îi costă mai mult achiziţia de inputuri, iar vânzarea producţiei se face la preţuri sub puterea de negociere a unui fermier mare.
Gioni Gruianu a fost tot timpul agricultor, iar acum este şi în anul trei la Agronomie la USAMV Bucureşti. Dincolo de cunoştinţele teoretice bogate pe care le primeşte, recunoaşte că, din păcate, învăţământul agricol este rămas în urmă privind realităţile din teren.
Tudor Guţă, „fratele lor de câmp”, lucrează 120 ha şi se vede pe el că este fermier activ. Mâna aspră şi vocea puternică, asociate cu o privire ageră şi cu opinii tranşante, aproape fixe, îl recomandă ca pe un fenotip al categoriei fermier din vatra satului. Aşa cum foarte des găseşti prin Franţa, Polonia sau Austria. Tudor Guţă îşi aduce aminte că la fosta fabrică de pâine şi moară Titan, acolo unde a făcut el practică, lucrau oameni mulţi iar acum doar se depozitează aluatul congelat, care se distribuie către centrele comerciale din Bucureşti. De altfel, privatizarea nereuşită a gigantului din morărit şi panificaţie le-a afectat şi lor afacerile agricole. „Ne-a lăsat, practic, cu ochii în soare acest eşec”, spun răspicat tinerii fermieri. Acum trebuie să vândă grâul şi porumbul mult mai departe, ceea ce se reflectă şi în preţul final obţinut.

Marius Gruianu_b

La limita dintre a fi şi a nu mai fi fermieri
Reuşesc să facă faţă lucrărilor agricole cu promptitudine şi în termen scurt. Faptul că lucrează până în 200 ha fiecare este şi un avantaj. Astfel pot asigura lucrările la timp şi cu foarte mare atenţie. „În trei zile facem toate lucrările, atât pregătirea solului, cât semănatul, dar şi supravegherea fiecărei culturi în parte. Doar recoltatul se poate întinde pe mai multe zile”, spune fostul lucrător în bancă, care pare că este liderul grupului de tineri fermieri. Cât priveşte forţa de muncă zilieră, fiecare în parte au avut multe de spus. De la ajutorul social acordat „unor oameni cât muntele, care stau toată ziua în cârciumă apoi pleacă la furat”, până la neseriozitatea celor care vin să muncească având speranţa unui ban obţinut uşor. „Dacă ne-am calcula munca noastră, probabil ne-am lăsa de agricultură, dar, cel puţin pentru mine, spune Marius Gruianu, niciodată nu am socotit agricultura un business, ci o pasiune de nestăvilit. Când creşti aproape de pământ, devii dependent şi eu mă recunosc bolnav de agricultură! Dar suntem tot timpul la limita dintre a fi şi a nu mai fi fermieri. {i asta nu pentru că nu am mai vrea, ci pentru că într-o zi nu vom mai putea relua procesul tehnologic din lipsă de profit!”, spune Marius.
Tinerii observă şi atitudinea cel puţin deformată a autorităţilor. Autorităţi care devin pe zi ce trece din ce în ce mai lipsite de realitate, prin folosirea unor date culese pe vremea comunismului. „Aici este nevoie de o curăţenie generală, pentru că multă lume mănâncă banii aduşi de noi la buget fără să întoarcă nimic spre societate”, spun tinerii fermieri călărăşeni. Cei doi fraţi Gruianu locuiesc în Bucureşti pe parcursul iernii. Am constatat că socrul lui Marius Gruianu este inginer agronom şi experienţa lui este, de cele mai multe ori, folositoare tinerilor investitori.
Din păcate, din cele aproape 700 ha lucrate de cei patru tineri fermieri din Belciugatele, doar 12 ha sunt în proprietatea lui Tudor Guţă. În rest sunt terenuri arendate. Arenda valorează între 800 şi 1.000 kg de grâu/ha, în funcţie de zona şi de categoria de sol în care sunt situate terenurile. {i nici nu văd prea devreme soluţii pentru a deveni proprietari de teren.

 

ASOCIEREA PARE FOARTE DEPARTE, DEOCAMDATĂ!
I-am iscodit pe cei trei fermieri din Belciugatele şi despre resortul care nu-i lasă să se asocieze. Aproape toţi dau vina pe şmecherii care s-au folosit de ei ca să obţină deconturi doar pe firmele lor. Cât priveşte o cooperativă, care să înceapă în primul rând cu ei, aşteaptă ca legea să funcţioneze şi să nu fie o piedică. Ei cred că legea actuală este un obstacol. Dubla impozitare şi multitudinea de acte în plus nu le surâde deocamdată. Încearcă să se informeze împreună despre preţurile de pe piaţa agricolă, spre a nu se lăsa prea mult păcăliţi de ofertele deseori înşelătoare.
Cât priveşte aderenţa la o asociaţie profesională, au doar amintiri de genul „ne sună o dată pe an să le achităm cotizaţia şi în rest nimic concret”. Acum fac parte toţi din OIPA cereale şi panificaţie, dar doar pentru că au avut nevoie de adeverinţe pentru proiectele europene, altfel nu s-ar fi simţit nici atraşi, dar nici reprezentaţi de nici o asociaţie profesională actuală. Care, spun ei, sunt doar un soi de „apendice” al fermierilor mari. Cât priveşte lupta şi protestele acestor asociaţii, au observat tinerii fermieri, care sunt „un El Dorado pentru mulţi chemaţi”, în ultima vreme s-au transformat mai degrabă în susţineri ale puterii şi chiar mai mult de-atât.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/210 (ediţia 15-31 martie 2018)

Vizualizat: 515 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Portofoliul de utilaje pentru prelucrarea solului şi semănat, prezentate de Amazone la Agriplanta 2018, a cuprins: plugul Hektor, discul Catros+ 5002-2TS; combinatorul Ceus 4002-2TX Super şi Cenius 4000, precum şi semănătoarea de prăşitoare ED 6000-2C Special şi semănătoarea pneumatică Cirrus 6003-2.

Interviu cu Liviu Zimcea - reprezentant Amazone în România

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda Noile tractoare Zetor Utilix şi Hortus
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?