Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Ionel Stan: „Legile în ţara asta nu sunt pentru noi”

Publicat: 14 ianuarie 2022 - 17:23
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Prinşi între piedici birocratice şi concurenţa din partea străinilor care acaparează terenurile agricole din vestul ţării, Ionel şi Adrian Stan, tată şi fiu, reuşesc să facă agricultură cu rezultate foarte bune.

Ionel Stan din Checea, jud. Timiş, e inginer agronom şi s-a apucat să facă agricultură pe cont propriu imediat după 1990. Are încă în fermă primele două tractoare româneşti pe care le-a cumpărat atunci. Spune că „le ţinem de muzeu, ca să nu uităm de unde am plecat”. A lucrat timp de peste 20 de ani ca şef de fermă la exploataţia de porci de la Beregsău. Firma Agrosuin Stan SRL, administrată de fiul său, Adrian Stan, de profesie medic veterinar, a înfiinţat-o în 2006, când a vrut să facă o fermă de porci în parteneriat cu cei de la Smithfield. Planul a căzut însă, din cauză că nu i-au convenit condiţiile impuse de companie şi n-a vrut să facă niciun compromis pentru viitorul său şi al familiei.

 

CE GENETICĂ FOLOSEŞTE!


În 2021, a cultivat 210 ha cu grâu, 160 ha cu porumb, 40 ha cu floarea soarelui şi 110 ha cu rapiţă, plus vreo 20 ha cu mazăre furajeră.

Grâu pune din soiuri franţuzeşti, de la Limagrain, care dau producţii bune, şi sârbeşti, de la Novi Sad, cu producţii mai mici, dar calitate mai bună şi rezistenţă mai ridicată la boli. La porumb are doar hibrizi Dekalb, iar anul acesta a cultivat trei hibrizi semi-timpurii şi doi semi-tardivi.

 

CUM SE ADAPTEAZĂ LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE


Spune că, astfel, se adaptează la schimbările climei: „Acum zece ani nu aveam hibrizi sub 450 FAO, aveam doar hibrizi între 450 şi 600 FAO. Acum, la sfârşitul lui iunie, când porumbul e în floare şi polenizează, sunt temperaturi de 40 de grade Celsius, e riscul mare să avorteze floarea şi să nu mai polenizeze”, explică Ionel Stan.

În această toamnă a însămânţat 230 hectare cu grâu, 30 hectare cu orz şi 90 hectare cu rapiţă şi a pregătit pentru la primăvară 180 hectare pentru porumb şi 40 hectare pentru floarea soarelui.

 ionel stan_b

Pământul nu poţi să-l păcăleşti. Dacă nu-i dai ce-i trebuie, nu-ţi dă nici el! IONEL STAN, fermier din jud. Timiş

 

LUCRĂRI CARE CONSERVĂ APA ÎN SOL


Tot adaptare la schimbările climatice sunt şi semănatul timpuriu şi lucrările care ajută la păstrarea apei în sol. „Pregătim terenul din toamnă, ca să putem semăna mai repede primăvara. Am observat, de câţiva ani, că semănatul mai timpuriu dă rezultate mai bune. În alţi ani, începeam semănatul în jur de 10 aprilie, iar acum începem în jur de 20 martie.

În toamnă, am scarificat la peste 50 de centimetri adâncime şi am compactat terenul cu discul. Sola este acum închisă; la primăvară, dacă va fi crustă, mai intrăm cu o grapă, dar atât, de obicei intrăm direct şi semănăm, ca să evităm să pierdem apa din sol”, explică Ionel Stan.

 

MINIMUM TILLAGE NU PREA DĂ REZULTATE


La culturile de toamnă a observat că minimum tillage nu prea dă rezultate în zonă. ”Am dat un gruber la 20 de centimetri adâncime şi un disc şi am observat că patul germinativ e mult mai bine pregătit şi cultura se comportă mai bine. Am avut diferenţă de până la o tonă şi jumătate la hectar în plus unde am mers şi cu gruber, şi cu disc, apoi semănat”, adaugă Ionel Stan.

 

PĂMÂNTUL ŞI UTILAJELE ADUC PLUSVALOARE, NU BETOANELE

 

Acesta spune că până acum nu a investit prea mult în „betoane, care nu-ţi aduc nimic în plus”, ci a investit în pământ şi în utilaje. A reuşit să adune aproape 200 de hectare de teren în proprietate, la care se adaugă peste 350 de hectare pe care le exploateză în arendă.

Lucrează cu un tractor Fendt de 380 CP, 5 tractoare McCormick, de la 90 CP la 200 CP, două tractoare Deutz de 100 CP şi 110 CP. Din când în când, mai folosesc, la tras câte o remorcă, şi cele două tractoare româneşti, U 650 şi U 445, cumpărate acum 30 de ani. Pentru recoltat au trei combine Claas. Vor vinde două combine, dacă obţin finanţare cu fonduri europene pentru a cumpăra alta mai performantă.

 nepoatele fam stan 2_b

Tânăra generaţie de fermieri a familiei Stan: nepoatele Iulia şi Ioana

 

PROIECTE CU BANI EUROPENI...


Anul acesta, ferma Agrosuin Stan a depus două proiecte cu fonduri europene, unul pentru achiziţia de utilaje agricole, iar celălalt pentru construirea a două hale de depozitare a cerealelor, cu laborator de analize şi alte dotări incluse. „Pe măsura 6.1, pentru depozitare, s-au dublat preţurile. În loc să facem două hale pentru 4.000 de tone, o să ne ajungă banii doar pentru o hală”, afirmă Ionel Stan.

Prin proiectul pentru modernizarea fermei vor să cumpere două semănători, una de păioase şi una de prăşitoare, care pot fi conectate la sisteme satelitare de precizie, un tractor de 350 CP, o combină performantă şi o dronă de erbicidat. „LaSMT(Staţiunea de Maşini Tractoare - n.red.) la Checea lucrau 70 de oameni aproape 900 de hectare. Noi lucrăm aproape 600 de hectare cu trei oameni. Dacă eram dotaţi cu utilaje de ultimă oră, puteam să lucrăm şi cu doi oameni”, adaugă fermierul bănăţean.

 

...SABOTATE DE DIFERENŢELE DIN ACTE


Solul de la Checea este cernoziom ciocolatiu şi cernoziom negru, însă în actele Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice figura ca teren cu potenţial productiv scăzut. „Pierdeam 10 puncte la proiectul de la AFIR pentru că terenul era încadrat la potenţial scăzut de producţie. Noi eram între primii doi în zonă la producţii, date înregistrate în contabilitate, nu vorbe. Am plătit o grămadă de bani la Institutul de Pedologie din Cluj ca să facem analize şi să putem schimba categoria de sol la potenţial ridicat de producţie”, mai spune Ionel Stan.

În 2021, deşi condiţiile meteo au fost departe de ideale, ferma Agrosuin Stan a obţinut producţii medii de 8.600 kg/ha la grâu, 9.300 kg/ha la porumb, 8.200 kg/ha la orz, 3.750 kg/ha la floarea soarelui, 4.230 kg/ha la rapiţă şi peste 4.500 kg/ha la mazăre furajeră.

familia stan 4_b De la stg. la dr.: Ionel Stan, Ramona Stan - nora, Adrian Stan - fiul şi nepoatele Iulia şi Ioana

 

CONCURENŢA ITALIENILOR CARE CUMPĂRĂ PĂMÂNT


Cu utilaje mai performante s-ar putea extinde, ar putea lucra până la 800 de hectare, dar terenul în zonă este scump şi greu de găsit. Acum zece ani, luai un hectar de pământ cu o mie de euro, acum e 10.000 de euro hectarul.

Ionel Stan a vrut să cumpere un teren de 44 de hectare în zonă. Se înţelesese cu vânzătorul, avea creditul aprobat de bancă, dar... „avem concurenţă nişte italieni care au 2.500 ha, nu ne putem pune cu ei. Până la urmă, s-au băgat ei peste mine, că sunt vecini şi aşa e făcută legea. Ei sunt vecini cu toţi aici, că au 2.500 de hectare cumpărate. Vă daţi seama câte vecinătăţi au ei şi câte am eu, cu mai puţin de 200 de hectare proprietate. Legile nu sunt făcute pentru noi în ţara asta şi n-am văzut să iasă fermierii cu tractoarele în stradă că sunt nemulţumiţi”, spune, supărat, Ionel Stan.

 

TEREN SCUMP ŞI FĂRÂMIŢAT


Cea mai mare parte din terenul pe care îl lucrează este luată în arendă. Anul acesta a reuşit să reînnoiască toate contractele de arendă pentru următorii zece ani, dar a trebuit şi să crească preţul arendei la 1.900 kg de cereale (950 kg de grâu şi 950 kg de porumb) pentru un hectar de teren.

Din peste 550 de hectare pe care le lucrează, cea mai mare solă are 5 hectare. „Dacă vedeţi cum s-a împărţit pământul pe Legea 18... Cine a primit sub zece hectare a avut teren în şapte locuri, n-a avut mai mult de un hectar la un loc. L-am mai compactat între noi, la înţelegere, pe proces verbal de schimb, ca să nu lucrăm pe jumătate de hectar sau pe un hectar”, susţine Ionel Stan.

 

AZOTUL, CU 30% MAI SCUMP


Chiar dacă şi-a luat din timp aproape 90% din îngrăşămintele necesare pentru noul an agricol, pentru azot tot a plătit cu aproape 30% mai mult decât anul trecut. Costul de producţie pentru un hectar de cultură în 2021 nu a depăşit 4.000 de lei, spune Ionel Stan. Acesta estimează că, anul viitor, costurile vor creşte la peste 5.000 de lei pe hectar, chiar până la 6.000 de lei pe hectar.

FOto 4 Adrian Stan_bAdrian Stan 

 

PARC TEHNIC PREA MARE?!


Unii îi spun că are prea multe utilaje pentru cât teren lucrează, dar argumentele lui Ionel Stan sunt de neclintit: „Asta este agricultura în zilele noastre: astăzi e prea devreme, mâine e prea târziu. Trebuie să lucrezi la timp, nu poţi să laşi de azi pe mâine. Aşa am fost învăţat, să am variante de rezervă. Dacă se strică un tractor şi stau o săptămână, pierd mai mult decât m-ar costa tractorul. Dacă merg toate trei combinele, cu atât mai bine, dar dacă se strică una, merg cu două”.

Ce MESAJ are fermierul timişean pentru  NOUL MINISTRU AL AGRICULTURII? Aflaţi din Revista FERMA, ediţia 15-31 Decembrie 2021!

 

Ce producţii au dat hibrizii de porumb Dekalb în ferma Agrosuin Stan SRL în 2021! Detalii despre tehnologia aplicată!

 

 

un reportaj de

VIOLETA MÂŢ

Vizualizat: 2017 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Cum se pastrează merele peste iarnă!

Cum se pastrează merele peste iarnă!

Când este perioada optimă pentru recoltarea merelor? Cum le depozităm și unde? Ioan Jula, pomicultor din jud. Sibiu, ne dă câteva sfaturi legate de păstrarea merelor peste iarnă pentru cei care au o livadă mică în curte.

Massey Ferguson a revoluționat productivitatea în ferma familiei Popa din Cerăt, jud. Dolj Amazone Condor - semănat direct și fertilizare cu rată variabilă Plugul rotativ FALC - o soluţie eficientă pentru orice teren
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?