Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

În ferma lui TELU VOICU, grâul confirmă prin PRODUCŢII şi PREŢ

Publicat: 18 ianuarie 2018 - 00:52
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Imediat după recoltările de sezon, unii dintre producătorii agricoli au ales strategia stocării producţiei, aşteptând zorii unor preţuri mai bune. 

Alţii s-au grăbit să scape de marfă şi să încaseze banii ca să-şi poată achita din datorii. Sunt şi fermieri care adoptă măsuri de prudenţialitate, fără să rişte prea mult. Aceştia semnează contracte futures pentru 30 la sută din producţie, 30% vând la recoltare, iar restul de 40% din recoltă îl depozitează. Şi unde-s silozurile pline ochi, businessmanii sunt cu… ochii pe cotaţiile bursiere zilnice.

Aşadar, în condiţiile sfârşitului de an, am făcut un tur al fermelor pentru a afla care a fost strategia cea mai avantajoasă adoptată de producătorii agricoli? Cine a pierdut, cine a câştigat: cei care au vândut la recoltare ori fermierii care au păstrat producţia pe stoc?

„Pentru noi a fost un an agricol excepţional!”

Inginerul Telu Voicu este unul dintre fermierii dobrogeni cu destulă experienţă în a vinde mai avantajos. „Am producţia stocată la această dată - 20 noiembrie 2017. Avem 1.200 tone de floare, 14 mii tone de grâu şi vreo 500 tone de porumb. Rapiţa am vândut-o la recoltare, în vară. A adus primii bani în fermă. Am prins o conjunctură de preţ excelentă - 370 euro tona. A fost un vârf de comercializare”, ne-a declarat cultivatorul.
Acesta a obţinut la rapiţă, cultivată pe 800 ha, o producţie medie de 3.500 kg/ha. La grâu (2.200 ha) s-a închis cu 7.400 kg/ha. Rezultate bune a înregistrat şi la orz, cultură semănată pe 400 ha, care i-a răsplătit eforturile cu o medie de 8 t/ha. La porumb a realizat peste 9 tone/hectar. „Eu pun ceva mai puţin porumb, pentru arendă. De regulă, însămânţez circa 300 ha, iar recolta de pe 200 ha o dau la oameni. Anul ăsta a fost o treabă bună faptul că am putut să pun mai multă floare”, a precizat Telu Voicu.
Din punct de vedere al nivelului de producţie, 2017 a fost un an excepţional! „Orzul, în general, eu îl dau, nu îl ţin în magazii. L-am comercializat la un preţ de 140 euro tona. La fel şi mazărea! Am avut 300 ha, m-am închis cu o producţie de 4.800 kg/ha, pe care am mişcat-o la 0,9-1 leu kilogramul”, ne-a declarat cultivatorul. Apoi a continuat susţinând că: „Din recolta de floarea-soarelui am dat o parte la preţul de 352 dolari tona, dar aştept ca ce mai am pe stoc să vând la 390-400 dolari/tonă. Momentan, în ţară sunt stocuri mari şi încă nu au venit barjele şi vapoarele. Anul trecut am vândut floarea tot prin decembrie-ianuarie”.

depozit_b

Grâul confirmă prin producţii şi preţ

Cultura de bază în ferma lui Telu Voicu este grâul, care ocupă o bună parte din terenul lucrat. „Grâul este acum la un preţ de 154-152 euro/tonă, cel de calitate superioară, cu indici de panificaţie. Cel furajer se caută cu 145 euro/tonă. Noi am vrea să prindem un preţ bun, de 170 euro/tonă. Recolta anului trecut am vândut-o cu 173 euro tona, în aprilie. Aşa că nu avem ce face şi menţinem producţia pe stoc. Şi dacă la începutul anului viitor prindem o cerere de 170 euro tona, îi dăm drumul. Porumbul este o chestiune minoră, când ne hotărâm să vindem grâul, dăm drumul şi la porumb”, ne-a asigurat şi agronomul Maria Voicu, soţia fermierului.
Despre cum au evoluat preţurile în ultimii ani, cultivatorii dobrogeni au răspuns că „de vreo doi ani diferenţele dintre preţul de la recoltare şi cel din primăvară nu mai sunt chiar aşa de mari. Dar trebuie spus că la cantităţi însemnate, diferenţa de un eurocent-doi se cunoaşte”.

Un articol semnat de MARIAN MUŞAT

Pentru mai multe detalii despre acest subiect citiţi în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-30 decembrie)

Vizualizat: 307 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Chrono - noul element de însămânţare rapidă de la Maschio Gaspardo

Chrono - noul element de însămânţare rapidă de la Maschio Gaspardo

Prezentată în premieră anul trecut la Agritechnica, Chrono este o semănătoare de precizie pentru însămânţarea de mare viteză, putând atinge în lucru 15 km/h şi creşte productivitatea cu peste 50%.

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Aspecte practice privind aplicarea tratamentelor fito-sanitare
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?