Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Cinci coloşi din Moldova şi-au făcut cooperativă

Publicat: 10 aprilie 2018 - 00:41
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Valorificarea cât mai profitabilă a produselor obţinute de către fermieri reprezintă o continuă preocupare a tuturor acestora, indiferent de dimensiunea şi de profilul exploataţiei. Iată de ce cinci mari fermieri ai agriculturii din Moldova, printre care şi Gavrilă Tuchiluş, graţie unei investiţii private comune, au înfiinţat o cooperativă cu fabrică de lapte şi cu abator. 

În sectorul vegetal, după cum afirmă specialiştii din domeniu, preţurile produselor care se depozitează cresc cu aproximativ 20-30 la sută, de la recoltare şi până la livrare. Astfel, se confirmă oportunitatea de a investi în construirea spaţiilor de depozitare.

SC Agrimat MatcaClick pe poza pentru galerie!

Depozitarea şi valorificarea în comun dau roade
”Ştim foarte bine faptul că în ultimii 6-7 ani, preţurile cerealelor au scăzut. Consider că nici în următorii 5-10 ani nu trebuie să avem speranţe de creştere semnificativă a preţurilor recoltelor, adică a preţurilor materiei prime pentru industrie”, spune Gavrilă Tuchiluş, directorul SC Agrimat Matca, judeţul Galaţi, analizând contextul internaţional al pieţei agricole. “Chiar cu o creştere de preţ de aproximativ 20-30% în perioada depozitării, noi am observat că volumul cheltuielilor se amortizează. Dar gândiţi-vă ce se întâmplă cu cei care lucrează suprafeţe agricole mici, care nu au capacitate de depozitare şi nu obţin, aşa cum ar trebui pentru eficienţă economică, producţii de 7-8 tone de grâu/ha sau de 13-15 tone de porumb/ha, în zone cu irigaţii. Asocierea, depozitarea şi valorificarea în comun reprezintă soluţii certe, dacă nu este avută în vedere chiar prelucrarea respectivelor producţii. Personal, am obţinut nu numai cantitate, ci şi calitate. La grâu, de exemplu, am avut producţii cu un conţinut de proteină de peste 12% şi vom aştepta până în lunile februarie-martie-aprilie, atunci când cu siguranţă preţurile vor mai creşte şi vom putea livra spre panificaţie”, menţiona Gavrilă Tuchiluş, directorul SC Agrimat Matca, judeţul Galaţi.

Puterea fermierului vine din asociere
În sectorul zootehnic, lucrurile nu par a fi mult diferite, analizând principiile după care trebuie făcută judecata şi după care trebuie să se acţioneze. Pe fondul influenţelor internaţionale în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor produselor agro-zootehnice primare, fermierii români se preocupă permanent de determinarea modalităţilor potrivite pentru a preveni şi evita pierderile. Astfel, unul dintre aspectele importante petrecute în anul 2017 este legat de faptul că tot mai numeroşi fermieri s-au orientat către creşterea animalelor şi prelucrarea producţiilor. Probabil că volumul afacerilor din sectorul industriei alimentare autohtone încă nu a ajuns la nivelul dorit (şi permis de resursele naţionale, fapt dovedit de realităţile de dinainte de anul 1989), dar poate fi îmbucurător faptul că au apărut primele semne ale dorinţei de a creşte valoarea economică şi financiară a producţiilor, prin prelucrare şi obţinerea de alimente. Mai mult, şi pentru anul 2018 există planuri de dezvoltare semnificativă. ”Am observat faptul că firmele multinaţionale practică preţuri foarte mici, speculative şi de conjunctură la recoltare. Nu este posibil ca preţul porumbului, la recoltare, să fie 0,48 lei/kg, aşa cum a fost în toamna 2017. Unii fermieri, neavând spaţii sau posibilitatea de a depozita, au vândut la asemenea preţuri, presaţi fiind de nevoia de a achita datoriile către firmele de inputuri şi/sau către bănci. Păcat că nici după 27 de ani de la Revoluţia din 1989 nu au înţeles toţi importanţa asocierii, a formării de cooperative sau de organizaţii de fermieri, astfel încât împreună să construim spaţii de depozitare, să ne scădem cheltuielile şi să ne creştem profitul. Există, din fericire, unele cooperative care funcţionează şi în cadrul cărora fermierii au de câştigat, precum cele de la Brăila, din Ialomiţa etc.”, puncta Gavrilă Tuchiluş.

Închid lanţul de producţie cu o fabrică de lapte şi un abator
Pe acelaşi model, al unirii intereselor, energiilor şi aspiraţiilor, un grup de cinci fermieri din zona Moldovei, mari producători de lapte materie primă, au pus bazele unei cooperative agro-zootehnice. “În cadrul acesteia, vrem să creştem valoarea producţiei vegetale prin zootehnie şi, mai mult, vrem să obţinem produse finite, respectiv să prelucrăm laptele şi carnea. Observăm şi faptul că formele asociative se bucură de mai mult sprijin guvernamental în această perioadă, iar acesta este un aspect deosebit de încurajator. Bazele le-am pus în anul 2017, atunci când am stabilit locaţia şi am efectuat primele demersuri pe drumul investiţiilor. Anul 2018 va fi anul marilor investiţii în domeniul prelucrării producţiilor zootehnice, respectiv într-un abator şi într-o fabrică de prelucrare a laptelui obţinut în fermele noastre”, menţiona Gavrilă Tuchiluş.

Investiţiile şi performanţele trebuie să se regăsească în profit
Bazele noii cooperative agro-zootehnice au fost puse din nevoia de a asigura stabilitate şi bune perspective fermelor producătoare de cantităţi însemnate de lapte şi de carne. ”Am investit mult, încă mai investim şi trebuie să avem o finalitate mulţumitoare pentru toată munca. În anul 2017, numai în îmbunătăţirea şi extinderea numărului celulelor pentru siloz şi pentru seminfân de lucernă am investit aproximativ 150 mii euro, deoarece tindem să creştem efectivul de animale la aproximativ o mie de vaci la muls; în trei ani de zile, avem posibilitatea să atingem acest obiectiv, deoarece dispunem de genetică proprie, lucrăm cu material sexat şi, poate, apelăm la transferul de embrioni. Începutul de an 2018 ne găseşte în plină etapă de derulare a unei investiţii de peste 2 milioane de euro, pentru crearea a două adăposturi, fiecare cu o capacitate de 480 capete, şi a unei noi săli de muls, cu un nou management al dejecţiilor. Anul 2017 a adus o producţie medie de peste 12.500 litri lapte/vacă şi, odată cu investiţiile pe care le facem, sperăm într-o creştere a producţiei zilnice cu cel puţin 2 litri lapte/vacă. Or, toate aceste eforturi şi performanţe trebuie să se regăsească în profit”, este convingerea managerului Agrimat.
De aceea, cei cinci mari fermieri producători de lapte şi-au planificat ca în primăvara 2018 să anunţe inaugurarea fabricii de procesare a laptelui, realizată în cadrul cooperativei. “Spre a fi în folosul fermierilor şi al consumatorilor autohtoni, toată strădania de a produce lapte mai mult şi mai bun, noi, acest grup de producători care am format cooperativa, ne-am gândit că este bine să ne procesăm singuri laptele, ulterior acestei investiţii, în noua fabrică din judeţul Bacău, urmând a finaliza construirea unui abator şi a spaţiilor de vânzare a produselor şi a subproduselor pe care le obţinem la fabrica de lapte şi la abator. Nu vă ascund faptul că simţim nevoia de a acţiona astfel încât să reuşim să producem nu doar materie primă, ci şi alimente sănătoase, autohtone”, explica inginerul Gavrilă Tuchiluş.
Astăzi, în cadrul SC Agrimat Matca, din judeţul Galaţi, există un efectiv total de 1200 capete taurine, din care la muls sunt 440 vaci, cu perspective ca, în luna februarie 2018, numărul vacilor la muls să ajungă la 500.

Gavrilă Tuchiluş_b
Gavrilă Tuchiluş: “Avem convingerea că suntem în stare să punem la dispoziţie alimente sănătoase, populaţia foarte tânără fiind segmentul cu cea mai mare nevoie de a consuma produse lactate. Astfel, putem spune că, într-adevăr, vom câştiga, dar ne vom împlini şi datoria civică de a contribui la menţinerea unei bune stări de sănătate a populaţiei din România”.


PREVIZIUNILE PIEŢEI CEREALELOR SUNT CLARE
Concret, managerul Agrimat Matca este convins că nu vom mai avea curând preţuri de 0,9-1,2 lei/kg de grâu, aşa cum au fost prin anul 2011. Şi atunci, depozitarea devine o opţiune avantajoasă. “Ştim foarte bine cum se formează piaţa internaţională şi acolo noi nu prea putem avea influenţă. Deja au apărut anumite Fonduri (de investiţii, de pensii) care vând virtual. Astăzi, producţia din anul 2018 deja este vândută virtual şi ştim faptul că în luna mai 2019 porumbul va avea un preţ de aproximativ 0,78 lei/kg. Mai mult, apropos de preţurile internaţionale, Ucraina şi Rusia probabil vor face preţurile în bazinul Mării Negre, datorită ponderii mari a producţiilor pe care le realizează. În plus, cele două ţări sprijină fermierii cu transportul producţiei de la fermă şi până în port. În aceste condiţii, pentru noi, fermierii români, a depozita cerealele şi a le vinde ceva mai târziu decât la momentul recoltării chiar reprezintă o bună soluţie”, consideră Gavrilă Tuchiluş.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)

Vizualizat: 961 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

VIZITATORI LA AGRARIA 2017 (I)

VIZITATORI LA AGRARIA 2017 (I)

Vizitatorii spun ce caută la Agraria, cea mai mare şi mai dinamică expoziţie agricolă în câmp din Transilvania, organizată de DLG Intermarketing, la Jucu, în judeţul Cluj. Peste 28.000 de vizitatori au fost la Agraria în 2017, cu 50 la sută mai mulţi decât în 2016.


Redactor: Violeta Mâţ
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGRARIA, o ediţie care promite! FarmFacts pentru agricultura de precizie
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?