Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Cercetarea creează, fermierul produce şi testează

Publicat: 10 aprilie 2018 - 00:33
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Fermierul Dumitru Avădănii, primul agricultor român care, în perioada postdecembristă, a răscumpărat teren agricol românesc de la o familie daneză, este originar din satul Liveni, comuna Manoleasa, judeţul Botoşani. Astăzi, după achiziţionarea celor şapte sute de hectare de teren din comuna Hăneşti-Botoşani, activitatea agricolă a SC Fodgard SRL, pe care o administrează împreună cu familia, se desfăşoară pe aproximativ două mii de hectare, în arealul Liveni-Manoleasa-Hăneşti, situat pe malul Prutului.

Dumitru Avădănii face parte din categoria fermierilor care aleg să cultive exclusiv sămânţă românească şi chiar să vândă către străini. Consideră că astfel îşi susţine partenerii din cercetarea românească. ”Fiind adeptul seminţelor româneşti, de mai mulţi ani am colaborări cu unităţi de cercetare precum Institutul de la Fundulea, SCDA Secuieni Neamţ sau SCDA Turda. Regret că s-a desfiinţat Staţiunea de Cercetări Agricole Podu Iloaie, judeţul Iaşi, fiindcă, în anii din urmă, acolo exista o mină de aur pentru fermierii din regiunea Moldovei.

Ferma lui Dumitru AvădăniiClick pe poza pentru galerie!
Şi danezului Pilgaard Jorgen de la care am cumpărat pământul i-au plăcut seminţele noastre. Chiar mi-a solicitat să îi vând anumite cantităţi din seminţele pe care le produceam, pe când era proprietarul celor 700 ha pe care le-am cumpărat anul trecut”, remarca fermierul botoşănean.
Dumitru Avădănii intenţionează ca, în anul 2018, să continue cercetările din câmp, pentru îmbogăţirea gamei de seminţe la culturi precum cele de grâu şi porumb. ”Producerea de sămânţă în fermă deţine o pondere de aproximativ 40%. Structura de culturi este variată şi zonată. Anul trecut, din toamnă, am semănat grâu. În primăvară, am înfiinţat culturi de sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, soia şi porumb. Am introdus în cultură şi cânepa. La ora actuală, din cele aproximativ 850 ha cu cânepă existente în jud. Botoşani, 150 ha se găsesc în fermele noastre”, preciza Dumitru Avădănii.

Loturi demonstrative cu genetică românească
Unele dintre cele mai importante loturi demonstrative realizate de către fermierul Dumitru Avădănii în anul 2017 au vizat culturile de grâu şi de porumb, loturi semincere în condiţiile specifice zonei de nord-est a României. ”Vedem schimbările climatice din ultima perioadă, cu secete pronunţate şi, în unele areale, chiar cu tendinţă de aridizare. Aceste evoluţii, adăugate nevoii de a spori producţiile pentru a echilibra fluctuaţiile de preţ, astfel încât să asigurăm eficienţa economică, aduc aproape obligaţia de a introduce noi soiuri de grâu, mai productive şi adaptate la stresul hidric şi termic. Iată de ce, auzind despre noul soi de grâu de toamnă Ciprian, am insistat să organizăm şi noi loturi demonstrative. Anul trecut, în condiţiile unei fertilizări moderate şi în sistem neirigat, am obţinut o producţie de 7 tone/ha, la loturile semincere. Nu am reuşit să ajung la 39% gluten (potenţialul maxim, nemaiîntâlnit la alte soiuri de grâu), ci am obţinut 32% gluten, probabil din cauza faptului că tehnologia mea nu a fost perfectă. Dar sunt foarte mulţumit de sporul de producţie semnificativ, adică înscris în parametrii rezultatelor cercetărilor anterioare ale Institutului Fundulea, respectiv sporuri între 25,2% şi 32,7% faţă de martor”, menţiona fermierul.
În privinţa culturii de grâu, cercetările practice ale fermierului botoşănean continuă şi în anul 2018, cu acordul conducerii INCDA Fundulea. În toamnă au primit două tone de sămânţă din soiul Glosa prebază şi a introdus în cultură pentru verificări soiurile Pitar şi Izvor. Rezultatele sunt aşteptate cu bune speranţe şi cu convingerea că soiurile româneşti de grâu nu pot dezamăgi.

Densitate excelentă: 66 plante la 10 mp
Deosebite satisfacţii au oferit şi experienţele privitoare la cultura porumbului, în vara 2017. ”În vară, atunci când a fost repus în funcţiune sistemul de irigaţii din comuna Manoleasa, domnul ministru Petre Daea a trecut pe lângă loturile noastre cu porumb. S-a oprit şi a întrebat ce reprezintă aceste culturi. I-am explicat despre preferinţa mea pentru soiurile şi hibrizii româneşti şi despre faptul că acele loturi reprezentau o parte a cercetărilor realizate cu INCD Fundulea. A întrebat despre densitatea folosită pentru acele loturi şi i-am răspuns că aveam 66-67 mii plante/ha. A ascultat şi apoi a început să numere, găsind 66 plante la 10 mp. În toamnă, la IndAgra i-am dus domnului ministru doi ştiuleţi din acel porumb, să vadă ceea ce obţine cercetarea românească atunci când are condiţii şi l-am rugat să sprijine sectorul, ca să nu rămână doar pe baza oamenilor de ştiinţă dedicaţi cercetării, dar fără bani, şi a unor fermieri ca mine”, spune fermierul botoşănean.

Dumitru Avădănii_b

O premieră în lanul de porumb - hibridul Oituz
Cât priveşte structura loturilor cu hibrizi de porumb, în 2017, s-a remarcat o premieră, respectiv includerea în cultură a singurului hibrid de porumb al INCD Fundulea creat pe bază de androsterilitate citoplasmatică - hibridul Oituz. Androsterilitatea citoplasmatică presupune ca forma parentală mamă să nu se castreze în lotul de hibridare. Hibridul Oituz a fost creat în anul 1999 şi a fost reînscris în Catalogul Oficial al Soiurilor. Este un hibrid din grupa 300-400, semitimpuriu, rezistent la boli şi la dăunători. ”Un alt hibrid deosebit de productiv şi, mai ales, rezistent la secetă, este Paltin. Cultivatorii îl solicită şi datorită ritmului rapid de pierdere a apei. Talia este înaltă, poate fi recomandat şi pentru siloz.
Institutul Fundulea mi-a dat pentru lotul demonstrativ şi un hibrid sticlos, foarte bun pentru obţinerea făinii grişate. Am avut, în anul 2017, două hectare cu lot semincer din acest hibrid de porumb foarte bogat în proteine, iar producţiile ne-au satisfăcut pe deplin. Încă nu este omologat, dar sperăm că se va omologa. Având o perioadă scurtă de vegetaţie şi având atâtea calităţi, cu ocazia simpozionului organizat la loturile semincere, producătorii prezenţi şi-au manifestat dorinţa de a-l introduce în cultură. Este vorba despre Hibridul 423, obţinut de INCDA Fundulea. La primăvară, voi primi formele parentale mamă şi tată”, explica agricultorul.


Dumitru Avădănii: “În mod distinct, proprietarilor de teren le transmit să aibă înţelepciunea de a nu vinde pământul către străini. Să-l dea copiilor, să-l dea vecinilor sau, în orice caz, dacă vor să vândă, atunci să îl dea unor români. (...)
Iar celor care decid şi care, prin deciziile luate, ne influenţează munca, le transmit să nu uite faptul că, până în anul 1989, România deţinea un capital uman foarte bine pregătit şi se dezvolta; să facă în aşa fel încât un asemenea capital să se formeze din nou şi să îl utilizeze România. Danezul de la care am cumpărat terenul avea ca angajaţi dintre cei mai buni IT-işti, agronomi, cadastrişti etc. Tot ceea ce produceau aceşti oameni pleca sub formă profit în ţara fermierului străin. România cu ce mai rămânea?! Aş vrea să văd că aici, în ţara noastră, se poate munci, se poate trăi, se poate visa şi se poate împlini orice vis frumos”.


SUSŢINE FINANCIAR CERCETAREA ROMÂNEASCĂ
Vorbind despre cercetare, fermierul botoşănean Dumitru Avădănii a rugat în mod special să reţinem semnalul său legat de soarta acestui sector, cândva la înălţime, dar lăsat de izbelişte după 1990. Ataşati de plaiurile natale, cu deplina credinţă că acest pământ îi hrăneşte şi tot acest pământ îi va primi întru odihnă veşnică, unii agricultori, precum botoşăneanul Dumitru Avădănii, de câţiva ani, susţin financiar cercetarea românească, o parte din preţul seminţelor vândute fiind dirijate ca redevenţă către cercetare. Dar nu este suficient. Odată cu recentele măsuri de reorganizare a sistemului de cercetare agricolă, au renăscut speranţele. Fie ca în timpul cel mai scurt să apară primele semne notabile de redresare.
„Salvarea trebuie să vină în mod instituţional. Pentru moment, după mine, ar trebui să finanţeze în primul rând puţinii specialişti care mai sunt la ora actuală în cercetare. În fapt, să fie finanţată promovarea tinerilor care să fie atraşi spre cercetare, astfel încât cei cu experienţă să aibă timp pentru a transfera cunoştinţele către noua generaţie. Nu mai spun că sunt domenii/specializări de cercetare care, deja, prezintă un gol, fiindcă nici nu îi mai au pe vârstnici. Tinerii care ar vrea să meargă pe respectivele domenii/specialităţi au de muncit în plus şi, dacă nu sunt motivaţi, noi vom pierde. Să mai profităm de oameni precum cei de la SCDL Buzău sau de la SCDA Secuieni, specialişti pentru care cercetarea este viaţa lor”, atenţiona Dumitru Avădănii.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)

Vizualizat: 244 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Portofoliul de utilaje pentru prelucrarea solului şi semănat, prezentate de Amazone la Agriplanta 2018, a cuprins: plugul Hektor, discul Catros+ 5002-2TS; combinatorul Ceus 4002-2TX Super şi Cenius 4000, precum şi semănătoarea de prăşitoare ED 6000-2C Special şi semănătoarea pneumatică Cirrus 6003-2.

Interviu cu Liviu Zimcea - reprezentant Amazone în România

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda Noile tractoare Zetor Utilix şi Hortus
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?